Atenţie
la înţepăturile de căpuşe!
Odată cu
încălzirea vremii, toată lumea evadează în mijlocul naturii, în
grădini, parcuri cu multă verdeaţă, păduri sau la
munte. Trebuie să ştim însă că ne expunem pericolului
înţepăturilor de insecte, care pot transmite variate boli (bacteriene,
virale) unele dintre ele chiar cu evoluţie letală.
Căpuşele
fac parte din categoria arahnoidelor şi pot fi un vector al unor boli
variate, bacteriene (borelioza = boala Lyme, babesioza), virale, parazitare care pot evolua timp îndelungat.
Doar un procent
redus de căpuşe, între 10-20% (Ixodes ricinum, Ixodes dafni),
este infectat cu Borrelia burgdorferi, bacteria răspunzătoare
de apariţia bolii Lyme (borelioza).
Căpuşele
sunt vizibile cu ochiul liber, înţepătura
lor nu doare şi de aceea periodic pielea trebuie examinată,
ideal seara la baie, cu atât mai mult cu cât pot afecta zonele mai ascunse (pielea
păroasă a capului, zona subraţului, ombilic, zona din spate etc.)
de care rămân ataşate până când sunt îndepărtate; ele nu zboară şi nu sar
trecând direct pe tegument şi se întâlnesc cu predilecţie în
iarba înaltă, zonele umede (păduri, tufişuri, poieniţe),
dar pot exista şi în grădina casei, terenul de joacă sau chiar
pe animale (câini, pisici).
Dacă la
inspecţia tegumentului găsiţi căpuşe, este foarte
important să nu încercaţi să le scoateţi, deoarece de
foarte multe ori rămân părţi din corpul acestora mult mai
dificil de extras. Trebuie să vă prezentaţi de urgenţă
la medic sau la serviciul de gardă, acolo unde se va îndepărta căpuşa,
se va dezinfecta zona şi se va recomanda tratamentul profilactic.
Boala Lyme este o boală infecţioasă
determinată de Borrelia ce presupune o afectare multisistemică cu evoluţie insidioasă,
frustă, înşelătoare. Foarte important este
şi faptul că nu se transmite de la om la om, nefiind boală
contagioasă.
În funcţie de momentul
infectării se disting 3 stadii evolutive:
a) stadiul I - (perioada
de incubaţie cu durată variabilă între 3 zile şi 3-4
săptămâni) se caracterizează prin:
- ECM = eritem cronic migrator - o leziune
circulară, de obicei mică (3-5 cm, ce poate creşte până la
10 cm, şi uneori 40-50 cm), de culoare roşie pe margini cu centrul
deschis la culoare, cu diferite localizări (cel mai frecvent coapse, fese,
zonă axilară);
-
subfebrilităţi/febră, transpiraţii;
- dureri musculare, oboseală
musculară, dureri articulare;
- astenie/adinamie/tulburări
de somn;
- cefalee (durere de cap),
tulburări de vedere (vedere în ceaţă), ameţeli.
b) stadiul
II - infecţie diseminată:
- apare la cel puţin 4
săptămâni de la momentul infecţiei şi de datorează
diseminării Borreliei în diferite ţesuturi şi organe;
- caracteristice sunt simptomele
neurologice, cardiace (miocardita, pericardita), precum şi afectarea
articulară;
- debutul poate fi brusc sub
forma unei meningite seroase (greţuri, vărsături, dureri intense
de cap, fotofobie etc.) a unei encefalite sau a unei afectări neurologice
progresive cu pareze faciale, parestezii (amorţeli, furnicături la
nivelul membrelor), oboseală musculară, dureri articulare (afectează
articulaţiile mari şi schimbă periodic sediul);
- tulburări de vedere,
îngustarea câmpului vizual, senzaţie de „nisip în ochi”;
- mai rar, poate exista şi
afectare cardiacă de tipul miocarditei, pericarditei.
c) stadiul III - infecţie cronică, persistentă:
- debutul este la câteva luni,
uneori chiar ani de la momentul infecţiei, când boala poate fi deja la
stadiul de cronicizare; simptomatologia este aşa de nespecifică încât
se impune diagnostic diferenţial cu o multitudine de alte boli;
- afectarea articulară se
asociază celei neurologice, cel mai frecvent implicate fiind articulaţiile
mari (genunchi, şold etc.); durerile pot fi foarte intense cu durata de
zile, săptămâni, urmând un interval liber urmat întotdeauna de
reapariţia lor; la o parte din pacienţi, mai ales la adult se pot
dezvolta leziuni de tip eroziv, frecvent ale articulaţiei şoldului;
- afectarea cutanată se
manifestă sub forma acrodermatitei cronice atrofice, cu sediul la nivelul
membrelor inferioare şi a pseudolimfoamelor cutanate;
-
apar tulburări emoţionale, depresie, anxietate, diferite
fobii, obsesii care de multe ori orientează diagnosticul spre o afectare
de tip psihiatric (tulburări bipolare).
Diagnosticul este sugerat de antecedentele muşcăturii
de căpuşă asociate cu manifestările descrise mai sus şi confirmat de dozarea
anticorpilor (test Elisa, test Western Blot), de Reacţia polimerică
în lanţ (PCR) sau prin Microscopie cu imunofluorescenţă a
sângelui sau a lichidului cefalorahidian.
Prognosticul depinde de momentul diagnosticării şi poate
fi considerat bun atunci când diagnosticul se stabileşte la
distanţă mică de momentul înţepăturii, şi mai
rezervat în cazurile tardive, când datorită afectării multisistemice
există posibilitatea rămânerii unor sechele, în special neurologice.
Tratamentul trebuie prescris doar de medic, fiind adaptat
stadiului bolii.
Prevenire:
Ř
folosirea de spray-uri aplicate pe piele care
conţin substanţe ce înlătură insectele.
Ř
îmbrăcăminte deschisă la culoare,
ideal pantaloni lungi sau măcar şosete trei sferturi;
Ř
evitaţi să vă aşezaţi
direct pe iarbă;
Ř
inspectaţi tegumentele la câteva ore după
expunere şi în special seara la duş; atenţie şi la pielea
păroasă a capului şi la zonele „ascunse” (spatele urechilor,
axile, regiunea din spatele genunchiului);
Ř
atenţie sporită la animalele de companie,
care pot transmite căpuşele; informaţi-vă de la medicul
veterinar de produsele existente pentru protecţia animalelor;
Ř
solicitaţi ajutor medical atunci când aţi
fost înţepat de căpuşe, doar personalul medical fiind în
măsură să înlăture corect căpuşa şi să
vă recomande sau nu, tratament profilactic.
Creşterea de 3 ori în anul 2010 a
incidenţei bolii Lyme în România, comparativ cu anul precedent, a
determinat introducerea de către CNSCBT Bucureşti a Fişei
de supraveghere a cazului de Boala Lyme, pentru a obţine
informaţii epidemiologice care analizate să permită o înţelegere
mai corectă şi recomandarea de măsuri de sănătate
publică.
În judeţul Dolj, în
anul 2010 a fost diagnosticat un
singur caz de Boala Lyme în 2011 au
fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate 2 cazuri, iar în 2012
- 2 cazuri.
Dacă între anii 2013 -2018 în judeţul Dolj nu au fost
diagnosticate cazuri de boala Lyme, în ultimii ani acestea au reapărut: 2019
- 1 caz , 2020 - 0 cazuri, 2021 - 4 cazuri, 2022 - 15
cazuri, 2023 - 11 cazuri, 2024 - 34 cazuri, 2025 - 24
cazuri.
DSP DOLJ
COMUNICAT
DE PRESĂ 15.05.2026
Mai - Iunie 2026
Lansarea Campaniei Naţionale de
Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi, fără
filtre, fără alcool!”
Consumul de alcool reprezintă o ameninţare
majoră pentru sănătatea publică, determinând anual 2.6
milioane de decese la nivel mondial, fiind implicat în apariţia a peste
200 de afecţiuni medicale, inclusiv cancere (sân, colon, laringe, ficat,
esofag, faringe, cavitate bucală şi rect), tulburări mintale
şi comportamentale, boli neurologice, boli cardiovasculare, boli
gastrointestinale; 7% din populaţia lumii cu vârsta de 15 ani şi
peste, trăieşte cu afecţiuni legate de consumul de alcool, ceea
ce subliniază gravitatea şi amploarea acestei probleme1.
În plus, consumul de alcool este asociat cu accidente
rutiere, violenţă, scăderea performanţei şcolare
şi profesionale, precum şi cu costuri economice şi sociale
considerabile pentru sistemul de sănătate şi pentru societate în
ansamblu. Impactul său nu se limitează la individ, ci afectează
familiile, comunităţile şi generaţiile viitoare, în special
atunci când consumul începe la vârste fragede.
Consumul de alcool NU este doar un obicei social ci
reprezintă o ameninţare reală pentru sănătatea
fizică şi psihică a populaţiei. Alcoolul este o
substanţă psihoactivă cu potenţial adictiv iar
adolescenţii şi tinerii se află în prima linie a riscului: adolescenţii care consumă alcool
înainte de 15 ani au un risc de patru ori
mai mare de a deveni dependenţi la vârsta adultă2. În acest context, creşterea
gradului de conştientizare şi informarea corectă rămân
instrumente esenţiale pentru prevenirea acestor riscuri.
În perioada mai–iunie 2026, va fi lansată
Campania Naţională de Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi, fără filtre,
fără alcool!”, coordonată metodologic de Institutul
Naţional de Sănătate Publică. Campania îşi propune
să crească nivelul de conştientizare în rândul
adolescenţilor, părinţilor şi populaţiei generale cu
privire la riscurile asociate consumului de alcool, dar şi să promoveze
alternative sănătoase şi responsabilitatea în luarea deciziilor.
Mesajele campaniei vor fi transmise printr-un set de materiale informative
tipărite şi digitale, activităţi educative şi
evenimente publice, astfel încât impactul să fie cât mai extins şi
durabil.
În cadrul campaniei vor fi desfăşurate la
nivel naţional: sesiuni educaţionale în unităţi de
învăţământ; distribuirea de materiale informative pentru
adolescenţi, părinţi şi populaţia generală;
campanii media şi online; resurse educaţionale pentru cadre didactice
şi părinţi; activităţi locale organizate în colaborare
cu direcţiile de sănătate publică.
Dovezi
recente indică faptul că există riscuri pentru
sănătate chiar şi în cazul persoanelor care consumă
cantităţi mici de alcool3.
Renunţarea la consumul de alcool poate aduce
beneficii semnificative pe termen lung: îmbunătăţirea
funcţiilor cognitive precum concentrarea, memoria, planificarea,
organizarea, autocontrolul şi optimizarea timpului de reacţie;
scăderea tensiunii arteriale la valori normale; menţinerea
greutăţii corporale; posibila regenerare a celulelor hepatice
afectate; reducerea rezistenţei la insulină şi normalizarea
valorilor glicemiei; scăderea riscului de cancer cu fiecare an de abstinenţă;
îmbunătăţirea aspectului pielii; calitatea somnului; capacitatea
de rezolvare a problemelor; comunicarea şi empatia; precum şi
încrederea şi respectul de sine, creşterea interesului pentru
activităţi şi hobby-uri anterior neglijate4.
Un rol esenţial în
prevenţie îl au părinţii, care reprezintă primul şi
cel mai important model pentru copii. Atitudinea lor faţă de consumul
de alcool, modul în care discută despre acest subiect şi
comportamentul personal influenţează semnificativ alegerile viitoare
ale adolescenţilor. Această campanie de informare încurajează
părinţii să adopte un model echilibrat şi responsabil,
să stabilească reguli clare privind consumul de alcool, să le
explice într-un mod adecvat vârstei şi să le aplice consecvent.
Prin declararea lunii iunie
„Luna Naţională a Conştientizării Consumului de Alcool”,
ne propunem să consolidăm eforturile de informare şi
prevenţie la nivel naţional, să stimulăm dialogul deschis
în familie şi în comunitate şi să contribuim la reducerea
impactului negativ al consumului de alcool asupra
sănătăţii.
Având în vedere că nu există un nivel de consum de alcool
considerat sigur pentru sănătate, se recomandă evitarea
acestuia, indiferent de vârstă.
Anul acesta continuăm
provocarea lansată în campania anului trecut pentru părinţi: alegeţi să nu consumaţi deloc
alcool pe parcursul lunii iunie şi deveniţi astfel un exemplu pentru
copiii dumneavoastră!
În plus, extindem provocarea
pentru populaţia generală prin declararea lunii iunie „Luna
Naţională fără consum de alcool”, o iniţiativă dedicată promovării unui stil de
viaţă sănătos şi responsabil, prin încurajarea
populaţiei de a renunţa complet la consumul de alcool pe parcursul
acestei perioade.
Această
iniţiativă reprezintă un pas important în dezvoltarea unei
culturi a responsabilităţii şi a protejării generaţiilor
viitoare.
De asemenea,
adolescenţii trebuie să beneficieze de o informare corectă,
bazată pe dovezi ştiinţifice, privind riscurile medicale,
psihologice şi sociale asociate consumului de alcool la această
vârstă. Totodată, este esenţial ca aceştia să fie
sprijiniţi prin programe educaţionale, consiliere şi
intervenţii preventive adaptate vârstei, astfel încât să poată
dezvolta capacitatea de a lua decizii responsabile şi să adopte
comportamente sănătoase pe termen lung.
Consumul de
alcool la nivel mondial
Raportul Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS) evidenţiază că la nivel
mondial 400 de milioane de oameni au tulburări legate de consumul de
alcool , dintre care 209 milioane (3,7% din populaţia adultă a lumii)
suferă de dependenţă de alcool.
Se estimează că 474.000 de decese cauzate de
boli cardiovasculare au fost atribuite consumului de alcool în anul 2019. 4,4%
din cazurile de cancer diagnosticate la nivel global şi 401.000 de decese
cauzate de cancer au fost atribuite consumului de alcool.
O parte semnificativă a poverii bolilor
atribuibile alcoolului provine din vătămări precum accidentele
rutiere. În anul 2019, dintr-un total de 298.000 de decese cauzate de accidente
rutiere legate de alcool, 156.000 de decese au fost cauzate de consumul de alcool
al unei alte persoane.
Tinerii sunt afectaţi disproporţionat de
consumul de alcool, cea mai mare proporţie (13%) a deceselor atribuite
alcoolului în 2019 fiind înregistrată în rândul persoanelor cu vârste
între 20 şi 39 de ani.
Consumul de
alcool la nivel european
Regiunea Europeană a OMS înregistrează cea
mai mare rată de consumatori de alcool şi cel mai mare consum de
alcool din lume; alcoolul cauzează aproape 1 milion de decese anual,
contribuind în mod semnificativ la vătămări neintenţionate
şi intenţionate.
În plus, alcoolul este responsabil pentru 1 din
fiecare al 4-lea deces în grupa de vârstă de 20-24 de ani, fiind şi o cauză principală a
pierderii de ani de viaţă profesională şi prin urmare,
având impact negativ asupra creşterii economice şi
productivităţii5.
Aproximativ 17% din cazurile de cancer (sân, colon,
laringe, ficat, esofag, faringe, cavitate bucală şi rect) sunt cauzate de consumul de alcool. Consumul
uşor până la moderat de alcool (mai puţin de 20 g de alcool pur
pe zi) a fost asociat cu 13,3% din aceste cazuri, echivalentul a aproximativ 23
000 de cazuri noi de cancer în anul 2017 la nivel european6.
Consumul de
alcool în România
În anul 2023, România s-a situat printre
ţările cu cel mai ridicat nivel al consumului de alcool din Uniunea
Europeană, înregistrând o creştere cu aproape 30% în ultimii zece
ani, în contrast cu tendinţa generală de scădere observată
în majoritatea statelor membre7.
În plus, în medie, peste o treime dintre adulţii
din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puţin o
dată pe lună în anul 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35,0
% comparativ cu media UE de 18,5 %), existând o diferenţă de gen
marcantă: 53,1% dintre bărbaţi vs. 18% dintre femei.
În România, incidenţa estimată a cazurilor
noi de cancer asociate consumului de alcool este de 18 cazuri la 100.000 loc,
depăşind semnificativ media UE de 12.3 cazuri la 100.000 de
locuitori. Există diferenţe considerabile între bărbaţi
(29,1 cazuri la 100 000) şi femei (8,7 cazuri la 100 000)8.
Consumul de alcool în adolescenţă
rămâne o problemă majoră de sănătate publică în
România. Conform datelor studiului european ESPAD 2024 privind consumul de
alcool în rândul elevilor de 15 ani din România9:
- 4 din 10 elevi
afirmă că au consumat alcool la vârsta de 13 ani sau mai devreme;
- 8 din 10 elevi
declară că au consumat alcool cel puţin o dată în
viaţă;
- 1 din 10 elevi
au avut intoxicaţie cu alcool până la vârsta de 13 ani;
- 7 din 10 elevi
consideră că este uşor de obţinut o băutură
alcoolică.
Acum este momentul să
acţionăm – fiecare conversaţie, fiecare exemplu personal şi
fiecare decizie responsabilă contează. Alăturaţi-vă
campaniei INSP şi contribuiţi activ la protejarea adolescenţilor,
pentru ca generaţia de mâine să crească
sănătoasă, încrezătoare şi liberă de
influenţa alcoolului.
Surse
1https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/alcohol
2https://www.niaaa.nih.gov/publications/brochures-and-fact-sheets/underage-drinking
3https://www.who.int/europe/news/item/04-01-2023-no-level-of-alcohol-consumption-is-safe-for-our-health
4https://americanaddictioncenters.org/alcohol/quitting-benefits
5WHO,
https://www.who.int/europe/health-topics/alcohol#tab=tab_1
6Empowering public health
advocates to navigate alcohol policy challenges alcohol policy playbook, p8
https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2024-5624-45389-76520
7https://eurohealthobservatory.who.int/docs/librariesprovider3/country-health-profiles/chp2025pdf/2025_translations/soheu-2025-romania-native-language-final-web.pdf?sfvrsn=3dc88157_1
8https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/Profil-de-tara-privind-cancerul-2023.pdf
9https://www.espad.org/espad-report-2024
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 8/07.04.2026
Ziua Mondială a
Sănătăţii - 7 aprilie 2026
Astăzi, 7
aprilie 2026, comunitatea internaţională celebrează Ziua Mondială a
Sănătăţii, marcând 78 de ani de la înfiinţarea
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Sub tema
centrală „Împreună
pentru sănătate. Susţinem ştiinţa.”, OMS
lansează o iniţiativă globală fără precedent care
pune cercetarea, evidenţa clinică şi colaborarea academică
în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului. Această
celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la
unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare şi de crize tot
mai acute. Într-o eră în care încrederea în instituţiile de
sănătate publică este testată, tema aleasă
subliniază că singura cale sustenabilă către
„Sănătate pentru toţi” este cea ghidată de rigoarea
ştiinţifică şi de transparenţa datelor partajate la
nivel internaţional.
Pilonul central al agendei acestei zile îl
constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaşte
interdependenţa sănătăţii umane, animale, a plantelor
şi ecosistemelor, precum şi necesitatea adoptării unor
soluţii coordonate, bazate pe ştiinţă, pentru a gestiona
ameninţările comune la adresa sănătăţii. Datele
ştiinţifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate
alarmantă: peste 75% din bolile infecţioase emergente la om au o
origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea
umană este direct condiţionată de modul în care sunt gestionate
ecosistemele şi contactul cu fauna sălbatică. În acest context, Ziua
Mondială a Sănătăţii serveşte drept catalizator
pentru două momente globale majore: Summitul Internaţional „One
Health” (7 aprilie), găzduit de OMS şi Guvernul Franţei sub
preşedinţia franceză a G7, şi Forumul Global inaugural al
Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reuneşte aproape 800
de instituţii ştiinţifice din peste 80 de ţări. Scopul
declarat este acela de a transforma angajamentele politice în acţiuni
concrete, multisectoriale privind prevenirea, pregătirea, rezistenţa
antimicrobiană, sistemele alimentare durabile şi sănătatea
mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai
rezistente şi echitabile pentru oameni, animale şi planetă.
Ştiinţa colaborativă este singura
apărare în faţa rezistenţei antimicrobiene (AMR) care
rămâne una dintre cele mai mari provocări ştiinţifice ale
deceniului, fiind supranumită „pandemia tăcută”. În absenţa
unei colaborări ştiinţifice globale pentru dezvoltarea de noi
antibiotice şi a unor protocoale stricte de utilizare, proiecţiile
statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual
cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este
clar: inovaţia nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă
promovează conceptul de suveranitate ştiinţifică
partajată, prin care ţările cu venituri mici şi medii
primesc sprijin tehnologic pentru a-şi dezvolta propriile
capacităţi de producţie de vaccinuri şi medicamente
esenţiale, reducând astfel decalajul de echitate.
Echitatea în sănătate, fundamentată
pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuţiilor Summitului
de la Lyon, desfaşurat simultan cu Ziua Mondială a
Sănătăţii şi reiterează ideea că succesul
ştiinţei este incomplet dacă roadele sale nu ajung la
populaţiile vulnerabile iar partajarea cunoştinţelor este cea
mai eficientă metodă de a construi o rezilienţă
globală durabilă.
OMS atrage atenţia şi asupra rolului
transformator al Inteligenţei Artificiale (IA) şi al
sănătăţii digitale. Ştiinţa care integrează
IA permite acum o precizie de diagnostic fără precedent, însă
iniţiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să
servească omenirea fără a exacerba discriminările
existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate
primară poate creşte eficienţa intervenţiilor cu până
la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în
expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătăţii
2026 îndeamnă la investiţii, nu doar în laboratoare ci şi în
comunicarea ştiinţifică empatică, pentru a contracara
„infodemia”(promovarea informaţiilor false sau înşelătoare) care
subminează ratele de vaccinare şi complianţa la tratamentele
pentru boli netransmisibile.
Impactul schimbărilor climatice asupra
sănătăţii publice este tratat în acest an ca o
urgenţă ştiinţifică. Cercetările recente
arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor
transmise prin vectori (precum malaria şi dengue) în regiuni anterior
neafectate. Ştiinţa ne oferă soluţii de adaptare, însă
aplicarea lor necesită o transformare a sistemelor de sănătate
către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că
sectorul sănătăţii este responsabil pentru aproximativ 4,4%
din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din
2026 îndeamnă la o „ştiinţă verde” care să vindece
simultan oamenii şi planeta.
În concluzie, mesajul „Împreună pentru
sănătate. Susţinem ştiinţa.” este un angajament
faţă de adevăr, metodă şi solidaritate. Într-o lume în
care „infodemia” poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea
surselor de informare validate ştiinţific devine o responsabilitate
civică.
Ziua Mondială a Sănătăţii
2026 ne reaminteşte că progresul nu este garantat, ci trebuie
construit zi de zi prin investiţii în educaţie, cercetare şi
cooperare internaţională. Toate datele şi resursele prezentate
în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg,
subliniind transparenţa ca valoare centrală a Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii.
Împreună pentru sănătate. Susţinem
ştiinţa: pilonul rezilienţei globale şi al
echităţii în sănătate.
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 7/24.03.2026
Ziua Mondială de Luptă Împotriva
Tuberculozei - 24 martie 2026
La 144 de ani de la descoperirea bacilului Koch, tuberculoza
(TB) continuă să reprezinte o problemă majoră de
sănătate publică la nivel global. Boala este cauzată de
bacteria Mycobacterium tuberculosis şi afectează în principal
plămânii, dar poate implica şi alte organe, precum ganglionii
limfatici, oasele, rinichii sau sistemul nervos central. Semnele şi simptomele frecvente ale bolii sunt: tuse
care durează mai mult de 3 săptămâni, febră sau
transpiraţii nocturne, scădere în greutate fără motiv
şi oboseală persistentă. Transmiterea tuberculozei se
realizează predominant pe cale aeriană, prin intermediul particulelor
eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii de către
persoanele cu formă activă a bolii. Infecţia poate evolua
şi sub formă latentă, fără manifestări clinice
evidente, ceea ce favorizează persistenţa şi răspândirea
agentului patogen în populaţie.
Ziua Mondială de Luptă Împotriva
Tuberculozei, celebrată anual la data de 24 martie,
reprezintă un moment important pentru creşterea gradului de
conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa prevenirii,
diagnosticării precoce şi tratamentului adecvat al acestei boli.
Situaţia la nivel global
La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre
principalele cauze infecţioase de mortalitate. În anul 2024, aproximativ 10,7
milioane de persoane au dezvoltat boala, iar numărul deceselor
asociate tuberculozei a fost estimat la aproximativ 1,23 milioane,
dintre care aproximativ 150.000 persoane din rândul celor care trăiesc
cu HIV.
În acelaşi an, boala a afectat aproximativ 5,8
milioane de bărbaţi, 3,7 milioane de femei şi 1,2 milioane de
copii. Deşi tuberculoza este o boală prevenibilă şi
tratabilă, aceasta afectează în mod disproporţionat
ţările cu venituri mici şi medii, peste două treimi din
cazurile globale fiind concentrate în opt ţări, în special din Asia
şi Africa.
Se estimează, de asemenea, că aproximativ
un sfert din populaţia mondială este infectată cu bacteria
tuberculozei.
În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii
– inclusiv salvarea a aproximativ 83 de milioane de vieţi începând cu
anul 2000 prin programele globale de control al tuberculozei – progresul
este ameninţat de deficitul de finanţare şi de inegalităţile
în accesul la servicii medicale. Astfel, tuberculoza continuă să se
numere printre primele zece cauze de deces la nivel mondial.
Situaţia în Regiunea Europeană
În Regiunea Europeană a Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, tuberculoza rămâne o
problemă importantă de sănătate publică. În anul 2024
au fost raportate aproximativ 170.000 de cazuri noi de tuberculoză,
o parte semnificativă dintre acestea reprezentând forme rezistente la
tratament.
Situaţia în România
România continuă să înregistreze cea mai mare
incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeană, în pofida
progreselor realizate în ultimii ani în controlul bolii.
În anul 2024, incidenţa tuberculozei a fost de 44,3
cazuri la 100.000 de locuitori, iar în rândul copiilor de 10,8 cazuri la
100.000 de locuitori.
Cu toate acestea, în ultimele două decenii s-au
înregistrat progrese semnificative în controlul bolii. Numărul cazurilor
de tuberculoză a scăzut cu aproximativ 69%. Dacă în anul
2002 erau raportate peste 30.000 de cazuri noi şi recidive anual, în
anul 2024 numărul acestora a scăzut la aproximativ 8.400 de cazuri.
Totuşi, scăderea incidenţei nu este
uniformă la nivelul întregii ţări, fiind influenţată
de factori precum accesul la servicii medicale, condiţiile socio-economice
şi eficienţa măsurilor de control al bolii.
Recomandări pentru populaţie
Pentru prevenirea şi controlul tuberculozei,
specialiştii recomandă:
Eliminarea tuberculozei rămâne o
prioritate majoră de sănătate publică. Prin colaborare
instituţională, intervenţii bazate pe dovezi
ştiinţifice şi informarea corectă a populaţiei,
reducerea incidenţei bolii poate fi accelerată, contribuind astfel la
salvarea de vieţi.
Ziua Mondială de Luptă Împotriva
Tuberculozei reprezintă un prilej de a reaminti că fiecare
caz poate fi prevenit, iar controlul bolii depinde de responsabilitatea
comună a autorităţilor, profesioniştilor din domeniul
sănătăţii şi a comunităţii.
„Stop
tuberculozei – responsabilitatea este a fiecăruia dintre noi!”
INSP COMUNICAT DE PRESĂ nr. 6/19.03.2026
Ziua Mondială a Apei, 22 martie 2026 Accesul la apă potabilă sigură reprezintă
o condiţie esenţială pentru sănătate, bunăstare
şi egalitate socială. Apa nu este doar o resursă vitală, ci
şi un factor fundamental în reducerea inegalităţilor şi în
dezvoltarea durabilă a comunităţilor.
Ziua Mondială a Apei (World Water Day) este un eveniment anual iniţiat şi promovat de Organizaţia
Naţiunilor Unite (ONU), celebrat în fiecare an la data de 22 martie,
începând cu anul 1993. Astfel, în această zi se evidenţiază
importanţa apei potabile, încurajându-se promovarea de acţiuni
concrete pentru gestionarea responsabilă şi durabilă a
resurselor de apă ale planetei.
În contextul creşterii susţinute a populaţiei
la nivel mondial a dezvoltării industriale şi ţinând cont
de efectele schimbărilor climatice,
resursele de apă la nivel global sunt supuse unor presiuni din ce în ce
mai mari, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În acest
context, este esenţială conştientizarea publicului cu privire la
necesitatea protejării resurselor de apă precum şi a mediului
înconjurător.
Tema din acest an evidenţiază legătura
strânsă dintre accesul la apă potabilă şi egalitatea
socială, inclusiv egalitatea de gen. Inegalităţile
privind accesul la apă
potabilă afectează în mod disproporţionat femeile, copiii,
persoanele din mediul rural şi comunităţile vulnerabile. În
lipsa unui acces sigur la apă, toate grupele populaţionale
vulnerabile sunt expuse la riscuri mari pentru sănătate şi
siguranţă, iar comunităţile defavorizate rămân prinse
în cicluri de boală şi sărăcie. De asemenea, sistemele de
sănătate publică pot deveni suprasolicitate.
Asigurarea accesului universal la apă potabilă
sigură reprezintă, prin urmare, o investiţie directă în
sănătatea publică, educaţie, dezvoltare economică
şi echitate socială.
În România, problema apei
constă şi în apariţia de vulnerabilităţi
regionale. Există diferenţe semnificative între mediul urban
şi cel rural în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă
sigură. În anumite comunităţi, în special în zonele izolate sau
cu resurse economice limitate, populaţia depinde exclusiv de aprovizionarea
cu apă din fântâni individuale, fântâni care pot fi contaminate
microbiologic, u nitraţi sau alte elemente chimice.
Institutul Naţional de Sănătate Publică
(INSP) şi Direcţiile
de Sănătate Publică judeţene monitorizează
constant calitatea apei potabile, atât a celei distribuite în sistem
centralizat, cât şi a celei provenite din fântâni şi izvoare
publice/individuale.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, specialiştii
reamintesc câteva recomandări esenţiale pentru protejarea
sănătăţii:
Prin marcarea Zilei Mondiale a Apei este
reafirmată importanţa protejării resurselor de apă şi
a asigurării accesului echitabil la apă potabilă pentru
toţi cetăţenii.
De asemenea, transmitem mai departe cele trei mesaje cheie
privind apa şi egalitatea de gen stabilite de Organizaţia
Naţiunilor Unite pentru această zi:
1.
Criza globală a apei îi afectează pe toţi,
însă impactul nu este resimţit în mod egal. În comunităţile
în care accesul la apă potabilă sigură şi la servicii de
canalizare lipseşte, inegalităţile se adâncesc, iar femeile
şi fetele sunt cele care poartă cea mai mare povară. Pentru a
progresa este esenţial ca femeile şi fetele să fie plasate în
centrul soluţiilor legate de gestionarea apei.
2.
Femeile trebuie să aibă un rol esenţial în
modelarea viitorului resurselor de apă. Sistemele de alimentare cu
apă trebuie să reziste schimbărilor climatice şi să
fie capabile să răspundă nevoilor tuturor. Pentru a
depăşi criza apei, este nevoie de o abordare transformatoare,
bazată pe drepturi, în care vocile, capacitatea de a conduce şi
puterea de acţiune ale femeilor să fie pe deplin recunoscute şi
valorificate.
3.
Acolo unde apa curge, egalitatea creşte. Atunci când
femeile şi fetele au cuvânt egal de spus în deciziile legate de
gestionarea apei, serviciile devin mai incluzive şi mai durabile. Trebuie
să investim în rolul de lider al femeilor, astfel încât apa să
devină o forţă pentru un viitor mai sănătos, mai
prosper şi mai egal din perspectiva genului - un viitor din care toţi
avem de câştigat.
Sărbătorim şi susţinem vocea femeilor în
deciziile despre apă - pentru acces, echitate şi un viitor
sustenabil!
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 5/04.03.2026
Ziua
Mondială de Luptă Împotriva Obezităţii - 4 Martie 2026 - „8
miliarde de motive să acţionăm împotriva obezităţii”
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezităţii este o iniţiativă a Federaţiei Mondiale a Obezităţii, lansată în anul 2015, cu scopul de a promova soluţii practice care să sprijine oamenii să obţină şi să menţină o greutate sănătoasă, să beneficieze de tratament adecvat şi astfel să contribuie la reducerea numărului de cazuri de obezitate. Obezitatea: o provocare globală care ne priveşte pe toţi Tema ediţiei din 2026 – „8 miliarde de motive să acţionăm împotriva obezităţii” – reflectă atât numărul persoanelor de la nivel mondial, cât şi responsabilitatea comună de a aborda această problemă de sănătate publică. Anul acesta, mesajele transmise cu această ocazie se adresează tuturor persoanelor afectate direct sau indirect de supraponderalitate şi obezitate – fiecăruia dintre cei 8 miliarde de oameni - cu un accent deosebit pe cel mai vulnerabil grup: copiii.Estimările internaţionale arată că, până în 2035, 4 miliarde de oameni, adică jumătate din populaţia globului, vor fi afectaţi de supraponderalitate sau obezitate, dacă nu se iau măsuri pentru a preveni şi controla acest fenomen. Obezitatea afectează întreaga societate, contribuind semnificativ la apariţia bolilor netransmisibile şi reflectând disfuncţionalităţi ale sistemelor sociale, economice şi alimentare. Creşterea rapidă a prevalenţei obezităţii infantile în ţările cu venituri mici şi medii evidenţiază, totodată, adâncirea inegalităţilor în domeniul sănătăţii. Măsurile orientate spre prevenirea şi tratarea obezităţii aduc avantaje pentru fiecare dintre noi şi contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii publice. Obezitatea este boală cronică, la apariţia căreia contribuie interacţiunile complexe dintre factorii comportamentali, sociali, genetici, biologici şi de mediu. Obezitatea nu înseamnă o lipsă de voinţă a persoanelor afectate. Schimbările în alimentaţie, accesul facil la alimente ultra-procesate, stilul de viaţă şi contextul economic au generat condiţii care favorizează apariţia obezităţii, contribuind astfel la creşterea accelerată a numărului de persoane afectate. Persoanele care trăiesc cu obezitate prezintă un risc crescut de a dezvolta alte boli cronice, precum diabetul, bolile cardiovasculare şi anumite forme de cancer.Excesul ponderal la copii afectează sănătatea fizică şi mentală, performanţele şcolare şi calitatea vieţii, crescând totodată riscul de obezitate şi de boli netransmisibile la vârsta adultă.
Impactul obezităţii
În prezent, pe plan mondial, se estimează că peste 1 miliard de oameni trăiesc cu obezitate şi că 1,7 milioane de persoane decedează prematur prin boli netransmisibile asociate supraponderalităţii şi obezităţii. De asemenea, fenomenul este îngrijorător în rândul copiilor. Studiul de evaluare a stării de nutriţie a copiilor - European Childhood Obesity Surveillance Initiative – desfăşurat în rândul copiilor de 6, 7, 8 şi 9 ani, evidenţia că unul din patru copii trăia cu exces de greutate (inclusiv obezitate), iar unul din zece copii (11%) trăia cu obezitate (în cele 37 de ţări participante, pentru perioada 2022-2024). Iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) este esenţială pentru înţelegerea şi combaterea obezităţii infantile în Europa, deoarece oferă date standardizate, comparabile şi actualizate despre starea nutriţională a copiilor. Este cel mai amplu sistem de monitorizare a obezităţii infantile din lume, activ de peste 15 ani şi implementat în peste 40–48 de ţări europene. În cadrul Programului Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate (PN XII.1), Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică, în parteneriat cu Inspectoratele Școlare Judeţene şi şcolile realizează evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar (6-10 ani), participând la această iniţiativă. În România prevalenţa supraponderalităţii (incluzând şi obezitatea) la copiii de 7 ani este de 27,5%, iar la copiii de 8 ani este de 32%, conform acestui studiu.
Intervenţii posibile şi necesare pentru combaterea obezităţii
Acţionând coordonat – de la nivel personal, până la nivelul
întregii societăţi– putem influenţa evoluţia
obezităţii şi putem construi un mediu mai bun şi mai
echitabil pentru toţi.
Este nevoie de implicarea tuturor pentru a promova un stil de
viaţă sănătos. Fiecare persoană poate să
participe şi să susţină activităţile care
încurajează mişcarea – de la evenimente sportive locale şi
plimbări organizate, până la activităţi în aer liber pentru
copii şi adulţi. În acelaşi timp, adoptarea şi promovarea
unei alimentaţii echilibrate, atât în familie, cât şi în comunitate,
prin alegerea unor opţiuni nutritive şi prin încurajarea consumului
de fructe şi legume în şcoli, grădiniţe şi la locul de
muncă, reprezintă paşi esenţiali pentru prevenirea
obezităţii.
Crearea unui mediu favorabil sănătăţii este
esenţial pentru a controla obezitatea şi presupune implicarea
activă în iniţiativele de la nivel local care sprijină
amenajarea de parcuri, piste de biciclete şi spaţii de joacă
sigure, facilitând astfel activitatea fizică pentru toate vârstele. Totodată,
este esenţială susţinerea programelor educaţionale derulate
în şcoli şi comunităţi, pentru a îmbunătăţi
nivelul de informare privind nutriţia şi prevenirea
obezităţii.
Colaborarea dintre societatea civilă, autorităţi,
şcoli şi profesioniştii din domeniul
sănătăţii contribuie la crearea unui mediu în care
alegerile sănătoase devin mai uşoare pentru toţi.
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 4/26.02.2026
Campania
naţională de promovare a vaccinării „COPIL VACCINAT = COPIL
PROTEJAT” - martie-aprilie 2026 -
În perioada martie-aprilie 2026, sub sloganul „COPIL
VACCINAT = COPIL PROTEJAT”, în România se va derula CAMPANIA
NAŢIONALĂ DE PROMOVARE A VACCINĂRII. În cadrul campaniei, la
nivelul întregii ţări se vor desfăşura activităţi
legate de promovarea vaccinării copilului, conform Calendarului Naţional de Vaccinare.
Această
iniţiativă urmăreşte să
îmbunătăţească nivelul de conştientizare cu privire la
importanţa vaccinării şi să încurajeze părinţii
să-şi protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin
vaccinare.
Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente metode de
prevenţie pentru boli infecţioase grave care pot duce la
complicaţii severe, dizabilităţi sau chiar deces. Prin
vaccinare, sistemul imunitar învaţă să recunoască şi
să combată agenţii patogeni fără ca organismul să
treacă prin boală reală prevenind astfel infecţia şi
totodată boala şi complicaţiile ei, reducând riscul de
spitalizare şi mortalitate.
Respectarea administrării vaccinurilor aşa cum sunt stabilite
în Calendarului Naţional de Vaccinare asigură instalarea
imunităţii protective anterior expunerii copilului la boală.
Prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane, scade
probabilitatea ca boala să se răspândească de la om la om. Se
formează astfel o protecţie şi scade riscul apariţiei
focarelor de boală iar când un număr suficient de oameni devin imuni,
se poate ajunge la „imunitate colectivă” sau „imunitate de grup”. Acest
lucru ajută la protejarea nu doar a celor vaccinaţi, ci şi,
indirect, a celor care sunt mai vulnerabili la boală şi care nu pot
fi protejaţi prin vaccinare ca urmare a unor contraindicaţii
temporare sau definitive la vaccinare.
Conform statisticilor publicate pe Portalul European de Informaţii
despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la
rândul ei între 12 şi 18 persoane, o persoană bolnavă de oreion
poate infecta în medie 4-7 alte persoane, un bolnav de tuse convulsivă
poate infecta între 12 şi 17 persoane, iar un bolnav de difterie sau
rubeolă poate infecta în medie 6-7 persoane din anturaj.1
Rujeola, caracterizată printr-un grad extrem de ridicat de contagiozitate,
funcţionează ca un indicator sensibil al lacunelor de imunizare
populaţională.
Chiar dacă este disponibil un vaccin sigur şi rentabil, în anul
2024 au existat aproximativ 95.000 de decese la nivel global, în special în
rândul copiilor nevaccinaţi sau cu schemă incompletă cu vârsta
sub 5 ani. Vaccinarea
împotriva rujeolei a evitat însă aproape 59 de milioane de decese în
perioada 2000 -2024.
Conform datelor OMS, în anul 2024, 84% dintre copii au primit 1 doză
de vaccin rujeolic până la a doua aniversare, iar 76% dintre copii au
primit 2 doze. Până la sfârşitul anului 2024, 191 de state membre au
inclus o a doua doză de vaccin împotriva rujeolei în programele lor
naţionale de imunizare.2
În România, imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1979 iar în prezent se realizează prin
administrarea vaccinului combinat rujeolă–rubeolă–oreion (ROR),
introdus în calendarul naţional de vaccinare în anul 2004.
În anii care au urmat implementării sale acoperirea vaccinală
s-a menţinut constant peste nivelul de 95%, prag recomandat de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru
prevenirea transmiterii bolii.
Potrivit datelor furnizate de INSP, începând cu anul 2010 s-a înregistrat
o scădere progresivă a acoperirii vaccinale, astfel încât, în anul
2024, aceasta a ajuns la 80,8% pentru prima doză şi la 69,4% pentru a
doua doză de vaccin ROR. Această tendinţă descendentă
este pusă, parţial, pe seama reducerii încrederii populaţiei în
beneficiile vaccinării, reflectată prin creşterea numărului
de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor.3
Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai
cost-eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a promova
sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii.
Calendarul
Naţional de Vaccinare din România este un instrument de prevenţie şi un program foarte valoros, obiectivul
vaccinărilor incluse în Calendarul Naţional de Vaccinare fiind de a
proteja sănătatea populaţiei împotriva principalelor boli
transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.
Aceste boli sunt:
rujeola, rubeola şi oreionul, hepatita B, tuberculoza, tetanosul,
difteria, tusea convulsivă, poliomielita,
infecţiile cu Haemophilus influenzae
tip B şi infecţiile pneumococice.4
Deşi
beneficiile vaccinării sunt reale şi dovedite, ratele de vaccinare
rămân sub nivelurile optime în unele comunităţi, ceea ce
împiedică instalarea „imunităţii de grup”. Prin intermediul
acestei campanii urmărim realizarea unor activităţi care să
contribuie la reducerea acestui decalaj, prin educaţie şi informare
ţintită:
·
Sesiuni
educaţionale: mese rotunde, sesiuni educative, ateliere de lucru
interactive pentru părinţi şi profesionişti din sistemul
educaţional.
·
Workshop-uri: sesiuni de lucru
interactive pentru profesionişti din sistemul educaţional şi din
sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor
optime prin care părinţii pot să fie mai bine informaţi în
ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării.
·
Acţiuni
la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea
asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari,
mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi
pentru a răspunde întrebărilor populaţiei.
·
Implicarea
mass-media: pregătirea de materiale informative care să
poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul
Institutului National de Sănătate Publică, website-urile
Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică) participarea
profesioniştilor la emisiuni radio sau de televiziune, pentru ca mesajele
să fie transmise către o audienţă cât mai largă.
·
Programe la
nivelul şcolilor: Realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor
pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea
părinţilor.
Institutul
Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile de
Sănătate Publică judeţene atrag atenţia asupra
importanţei respectării recomandărilor medicale în ceea ce
priveşte vaccinarea copiilor. „Vaccinarea
este modalitatea sigură, eficientă şi rapidă prin care
putem să protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot determina
apariţia unor complicaţii severe, inclusiv a decesului. Prin
vaccinare, putem evita atât apariţia bolii la copii, cât şi a
formelor severe, a complicaţiilor cu episoade de internare sau a deceselor
produse de boli pentru care există metode sigure şi eficiente de
prevenire.”
Cum vă
puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?
Oamenii din
comunităţi se pot implica activ în această campanie prin
participarea la evenimentele locale care se vor organiza, prin distribuirea
materialelor informative şi a informaţiilor primite şi prin
încurajarea familiei şi a prietenilor de a-şi vaccina copiii.
Surse
1.
vaccination-info.europa.eu/ro/despre-vaccinuri/beneficiile-vaccinarii
2.
www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/immunization-coverage
3.
Analiza date supraveghere – Institutul Naţional de Sănătate
Publică
4.
Programul Naţional de vaccinare aprobat prin HG nr. 423/2022 privind
aprobarea programelor naţionale de sănătate publicat în
Monitorul Oficial al României, conform Ordinului ministrului
sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice
de realizare a programelor naţionale de sănătate publică
publicat în Monitorul Oficial al României, partea i, nr. 320 bis/1.iv.2022
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 3/03.02.2026
Ziua
Mondială de Luptă împotriva Cancerului - 4 februarie 2026 -
Uniţi prin unicitate -
În fiecare an, 4
februarie este marcată ca Ziua Mondială de Luptă
Împotriva Cancerului. Anul acesta se împlinesc douăzeci şi
şase de ani de la semnarea, pe 4 februarie 2000, a Cartei de la Paris
împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST CANCER), în cadrul Summit-ului
Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu (WORLD SUMMIT AGAINST CANCER
FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la baza consolidării
eforturilor internaţionale în combaterea acestei patologii majore de
sănătate publică.
Conform
Sistemului European de Informaţii cu privire la Cancer (ECIS),
estimările pentru anul 2022 indică faptul că neoplasmele de sân,
colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar şi gastric concentrează
54,2% din totalul cazurilor noi de cancer şi 50,2% din totalul deceselor
oncologice înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Proiecţiile
indică faptul că îmbătrânirea populaţiei va avea un impact
semnificativ asupra incidenţei cancerului până în anul 2040, cele mai
importante creşteri fiind estimate în cazul cancerului de vezică
urinară la bărbaţi (+28%) şi al cancerului pancreatic la
femei (+24%). Impactul asupra mortalităţii este şi mai accentuat,
cu o creştere estimată de până la +43% a deceselor cauzate de
cancerul de prostată, în timp ce pentru celelalte tipuri de tumori
frecvent diagnosticate se preconizează majorări cuprinse între +20%
şi +40%.
La nivel global,
creşterea rapidă a incidenţei cancerului reflectă atât
îmbătrânirea şi creşterea populaţiei, cât şi
modificările în expunerea la factori de risc, mulţi dintre
aceştia fiind asociaţi cu dezvoltarea socioeconomică. Fumatul,
consumul de alcool şi obezitatea sunt factori determinanţi majori ai
poverii cancerului, iar poluarea aerului rămâne unul dintre cei mai
importanţi factori de risc de mediu.
În rândul
bărbaţilor din România, cele mai frecvente patru tipuri de cancer
sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal şi
cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor
bărbaţilor (comparativ cu 59% la nivelul UE). În rândul femeilor,
cele mai frecvente trei tipuri de cancer
sunt: cancerul de sân, cancerul colorectal şi cancerul de col
uterin.
În anul 2024,
46.738 de persoane din ţara noastră şi-au pierdut viaţa din
cauza cancerului, evidenţiind impactul semnificativ al acestei patologii
asupra sănătăţii populaţiei. Cancerele cu cea mai mare
rata de mortalitate în România sunt cancerele de plămân, colorectal şi
prostată în rândul bărbaţilor şi cancerul de sân, de
colorect şi de plămân în rândul femeilor. Potrivit estimărilor,
incidenţa şi prevalenţa cancerului în România s-au situat sub
media UE în 2022,, dar mortalitatea este mai mare, ceea ce sugerează o
capacitate mai scăzută de depistare precoce, un acces mai scăzut
la investigaţii şi la tratament. .
Ziua
Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2026, marcând tema
campaniei internaţionale „United by Unique” (Uniţi prin unicitate),
promovată de către Uniunea Internaţională pentru Controlul
Cancerului (Union for International Cancer Control - UICC), este un moment
dedicat conştientizării impactului cancerului în comunitate şi
necesităţii intensificării acţiunilor de prevenţie,
diagnostic precoce, tratament şi sprijin pentru fiecare persoană afectată.
Tema acestei
campaniei pentru perioada 2025 - 2027 plasează oamenii în centrul
îngrijirii, recunoscând faptul că experienţă fiecărei
persoane legată de cancer este unică. Campania promovează
sisteme de sănătate echitabile şi centrate pe oameni, care
răspund nevoilor individuale ale persoanelor şi
comunităţilor, şi face apel la acţiune colectivă
şi coordonată a profesioniştilor din sănătate,
familiilor, prietenilor şi întregii comunităţi pentru reducerea
impactului global al cancerului.
Pentru a combate
eficient această patologie este nevoie de creşterea
nivelului de informare privind factorii de risc şi importanţa
prevenţiei, de promovarea accesului echitabil la programe de screening
şi diagnostic precoce, de susţinerea accesului egal la tratamente inovative
şi personalizate, precum şi dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor
individuale, care să încurajeze solidaritatea şi sprijinul pentru
pacienţi, supravieţuitori şi familiile acestora.
Această
boală, cu un debut adesea insidios şi dificil de recunoscut,
rămâne una dintre cele mai temute afecţiuni ale prezentului, din
cauza impactului profund asupra vieţii oamenilor. Totuşi, cancerul
este în mare măsură prevenibil, poate fi depistat timpuriu şi
tratat cu şanse mult mai bune de vindecare. Se estimează că
multe tipuri de cancer pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt
depistate la timp, iar un procent important (30% - 50%) dintre cazuri ar putea
fi evitate prin reducerea factorilor de risc şi prin acces la servicii
medicale adecvate.
Prevenţia reprezintă
cea mai eficientă strategie de control al cancerului. Codul European
împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, accesibile
oricărei persoane, fără a necesita cunoştinţe speciale
sau îndrumări suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase
este esenţială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea
fumatului sau renunţarea la acesta, menţinerea unei alimentaţii
echilibrate, practicarea regulată a activităţii fizice pentru
păstrarea unei greutăţi corporale adecvate şi
abţinerea de la consumul de alcool.
În plus,
prevenţia secundară, prin depistarea precoce a bolii, rămâne un
element crucial. Programele de screening şi controalele medicale periodice
permit identificarea celor mai frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente,
ceea ce creşte considerabil şansele de supravieţuire şi de
vindecare.
Pentru a
răspunde eficient provocărilor generate de povara cancerului, România
a adoptat în anul 2022 Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a
Cancerului (PNPCC), prin Legea nr. 293/2022, document strategic de
referinţă pentru perioada 2023
–2030, aliniat la Planul European de Combatere a Cancerului şi la
recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Implementarea programelor pilot de screening pentru cancerul de col uterin,
cancerul de sân şi cancerul colorectal reprezintă paşi
importanţi în direcţia depistării precoce şi a
creşterii şanselor de diagnostic timpuriu şi tratament eficient.
De asemenea, prin Programul Sănătate 2021–2027, sunt alocate fonduri
structurale europene pentru modernizarea infrastructurii de diagnostic şi
tratament oncologic, precum şi pentru îmbunătăţirea
calităţii serviciilor medicale.
Institutul
Naţional de Sănătate Publică este implicat activ în
elaborarea şi implementarea politicilor şi programelor de
prevenţie, screening şi cercetare în domeniul cancerului, contribuind
la consolidarea unui sistem de sănătate publică centrat pe
oameni şi orientat spre rezultate.
Cu ocazia Zilei
Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul
Naţional de Sănătate Publică se alătură
eforturilor europene şi internaţionale de informare şi
conştientizare a impactului cancerului asupra societăţii şi
invită profesioniştii din domeniul sănătăţii
şi populaţia generală să se implice activ în promovarea
prevenţiei, a unui stil de viaţă sănătos şi a
sprijinului acordat persoanelor afectate de cancer.
Fiecare
experienţă este unică!
Bibliografie
1.
https://www.worldcancerday.org/the-campaign
2.
https://parischarteragainstcancer.org/officialcharter/
3.
OECD/European
Commission (2025), Profil de ţară privind cancerul: România 2025,
Profiluri de ţară privind cancerul pentru statele membre ale UE, OECD
Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.
4.
OECD/European
Commission (2025), EU Country Cancer Profiles Synthesis Report 2025, EU Country
Cancer Profiles, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/20ef03e1-en.
5.
https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
6.
https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-11/2024
11_A4_Factsheet_Cancer2040Estimates.pdf
7.
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/15.01.2026
Campania de promovare a sănătăţii
mintale „Bunăstarea emoţională vs. dependenţa digitală”
Institutul Naţional de Sănătate Publică şi
Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi a
Municipiului Bucureşti lansează campania naţională de
informare, educare şi conştientizare dedicată promovării
sănătăţii mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o
iniţiativă esenţială pentru a aborda escaladarea
provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea
problematică a mediului digital.
Sub sloganul „FII CONȘTIENT! VIAŢA TRĂITĂ ONLINE
ARE CONSECINŢE OFFLINE!”, campania urmăreşte:
·
Creşterea gradului
de conştientizare a populaţiei şi un apel
direct la acţiune împotriva dependenţei de tehnologiile digitale,
având în vedere impactul său crescut asupra sănătăţii
mintale şi bunăstării, copiii şi tinerii fiind cei mai
afectaţi.
·
Promovarea
comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală şi încurajarea
populaţiei să investească în alternative offline la
divertismentul bazat pe ecrane.
Tendinţele recente
confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv
petrecut în faţa ecranelor şi deteriorarea indicatorilor de
sănătate mintală, în special în rândul copiilor şi
tinerilor.
Organizaţia Mondială a
Sănătăţii subliniază magnitudinea problemei: la nivel
mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar
un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani)
trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată1.
Gravitatea situaţiei este reflectată de
faptul că tulburările mintale, precum depresia şi anxietatea,
sunt o cauză majoră de boală şi dizabilitate în rândul
tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranţei: la
nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în
rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani2.
Conform Strategiei UE pentru
Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din şase
europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din
2024 indică faptul că această povară s-a agravat,
necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătăţii
mintale3. Astfel, s-au inclus iniţiative pentru promovarea
bunăstării digitale şi ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor
obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii
care documentează că mulţi adolescenţi au devenit
dependenţi de platformele de socializare, adesea în detrimentul
sănătăţii lor mintale4.
Pe plan
naţional, statistici relevante arată că peste 22.000
de copii şi adolescenţi din România5 au fost
înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală, iar
incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de
vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă.
În România, un
studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenţi6, la
fel ca şi rapoartele constante ale Salvaţi Copiii România7,
a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în
faţa ecranelor şi scăderea stării de bine, cu apariţia
dezechilibrelor emoţionale. Mai mult, concluziile indică o
creştere a riscului de anxietate şi depresie pentru copii şi
tineri, cât şi reducerea comunicării faţă în
faţă. Astfel, tehnologia devine simultan resursă şi factor
de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată şi ghidată a
instrumentelor digitale rămâne un factor esenţial în
îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la resursele de
învăţare de înaltă calitate, consolidând competenţele
viitorului.
Soluţiile pentru
menţinerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă
necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care
intervenţiile multisectoriale şi colaborarea între familie,
şcoală şi servicii de sănătate sunt esenţiale.
Prin parteneriate
ale instituţiilor de învăţământ cu organizaţii şi
comunităţi de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri şi ateliere de
lucru în şcoli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri
conştiente. Un exemplu în acest sens îl reprezintă materialul-ghid
dedicat părinţilor şi îngrijitorilor, axat pe înţelegerea
şi susţinerea sănătăţii mintale a copiilor
şi adolescenţilor, dezvoltat de Institutul pentru Studiul şi
Tratamentul Traumei, în parteneriat cu UNICEF şi Fundaţia Romanian
Angel Appeal, care oferă perspective fundamentate ştiinţific
şi instrumente practice8.
Biroului Regional
al OMS pentru Europa sugerează opt acţiuni prioritare9
pentru a promova şi proteja sănătatea mintală şi
bunăstarea tinerilor în mediile digitale şi pentru a atenua
potenţialele daune legate de reţelele sociale, inteligenţa
artificială şi alte tehnologii digitale, dintre care cele mai critice
sunt:
• reglementarea
designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute
să fie adictive şi nocive;
• responsabilizarea
industriei şi a intereselor comerciale;
• bunăstarea
digitală să devină o prioritate naţională de
sănătate publică;
• investiţia
în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.
Închide ecranul pentru a deschide lumea!
Bunăstarea se încarcă din conexiunea reală
cu oamenii, nu din reţea.
[1]
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health
2
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/mental-health/#:~:text=%C3%8Entr%2Dun%20raport%20recent%2C%20UNICEF,cu%2023%25%20din%20popula%C8%9Bia%20adult%C4%83.
3
https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/mental-health_ro
4
https://raportuldegarda.ro/ehu-strategia-ue-sanatate-mintala-preventia-reducere-stigmatizare-bunastare-digitala-tineri/
5 https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/RAPORT_Analiza_starii_de_bine_sanatatii_mintale_copii_gimnaziu_RO.pdf
6
https://www.unicef.org/romania/ro/documents/analiza-st%C4%83rii-de-bine-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-%C3%AEn-r%C3%A2ndul-copiilor-din-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-gimnazial
7
https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2025-10/peste-60-dintre-preadolescentii-care-au-solicitat-consiliere-probleme-severe-de-sanatate-mintala.pdf
8 https://www.unicef.org/romania/ro/documents/ghid-de-informare-%C8%99i-psihoeduca%C8%9Bie-dedicat-p%C4%83rin%C8%9Bilor-%C8%99i-%C3%AEngrijitorilor-%C3%AEn-sprijinirea
9
https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2025-12187-51959-79685
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 1/13.01.2026
Gerul de
afară ne poate afecta grav sănătatea - recomandări pentru
populaţie
Având în vedere
temperaturile reci înregistrate în ultima perioadă, facem câteva
recomandări generale pentru populaţie, în scopul prevenirii unor
îmbolnăviri sau a apariţiei unor complicaţii provocate de ger:
Evitaţi
expunerile prelungite în aer liber. Persoanele vârstnice, copiii, bolnavii cu
afecţiuni cronice cardio-vasculare şi respiratorii să evite pe
cât posibil aceste expuneri.
Folosiţi
îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată pentru
a evita degerăturile (o îmbrăcăminte şi o
încălţăminte strâmtă nu sunt recomandate pentru că nu
păstrează căldură).
Purtaţi
căciulă, fular şi mănuşi pentru a vă feri
extremităţile care sunt cele mai mult expuse riscului de îngheţ.
Mersul
pe jos (pentru distanţe mici) este de preferat unor staţionări
prelungite în aşteptarea unui mijloc de transport în comun.
Evitaţi
eforturile fizice mari care suprasolicită organismul.
Asiguraţi-vă
o alimentaţie completă adaptată la vârsta şi activitatea
zilnică care să fie bazată pe o hrană caldă, cu multe
legume şi fructe proaspete ce aduc un aport crescut de vitamine şi
minerale, cresc imunitatea şi ne apară de temutele viroze şi
infecţii respiratorii.
Asiguraţi-vă
hidratarea corespunzătoare din care să nu lipsească supele
calde, ceaiurile vitaminizante.
Folosiţi
(în limita toleranţei) mierea de albine şi usturoiul ca şi
adjuvante naturale împotriva răcelilor.
Evitaţi
consumul de alcool (este chiar periculos), opriţi de la consum, cel
puţin pe perioada aceasta, fumatul şi cafeaua.
Urmaţi
corect tratamentul bolilor cronice de care suferiţi şi nu-l
întrerupeţi decât cu acordul medicului; altfel, există riscul
decompensării unor boli grave.
În caz de apariţie a unor simptome de
răceală, degerături mergeţi la medic, NU încercaţi
să vă autotrataţi.
Păstraţi
un ambient adecvat în locuinţă cu temperatură optimă de
22-24 grade; sub 20 grade intervine stresul asupra organismului făcându-l
vulnerabil şi incapabil să se concentreze sau să se
odihnească.
NU
folosiţi aragazul pentru încălzirea locuinţei.
Informaţi-vă
despre starea vremii şi a drumului în cazul în care doriţi să
plecaţi într-o călătorie pentru a evita eventualele surprize.
DSP DOLJ