COMUNICAT DE PRESĂ nr. 14/20.08.2025

INFORMARE - Efectele nocive ale radonului asupra sănătăţii umane

Sănătatea familiei tale contează! Aeriseşte locuinţa! Măsoară nivelul de radon!

Ce este radonul?

Radonul este un gaz radioactiv fără miros, culoare sau gust.

Radonul este produs din degradarea radioactivă naturală a uraniului din sol şi roci. Deşi este un gaz, produşii săi de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele ataşându-se de particule de praf din aer. Prin inhalare, radiaţia emisă de aceste particule poate deteriora celulele pulmonare, iar expunerea pe termen lung poate duce la dezvoltarea cancerului pulmonar.

În aer liber, radonul se diluează rapid la concentraţii foarte scăzute şi, în general, nu reprezintă o problemă. Nivelul mediu de radon în exterior variază de la 5 Bq/m3 până la 15 Bq/m3. Cu toate acestea, concentraţiile de radon sunt mai mari în interior şi în zonele cu ventilaţie minimă. Cele mai ridicate niveluri se găsesc în locuri precum mine, peşteri şi unităţi de tratare a apei.

În clădiri precum locuinţe, şcoli sau birouri, concentraţiile de radon pot varia considerabil, de la aproximativ 10 Bq/m³ până la valori ce depăşesc 10.000 Bq/m³. Din cauza proprietăţilor acestui gaz, persoanele care trăiesc sau lucrează în astfel de spaţii pot fi expuse la niveluri foarte ridicate de radon fără a fi conştiente de acest lucru

Deoarece este solubil în apă, apa potabilă poate fi o sursă de radon. Cu toate acestea, cea mai mare sursă de expunere a populaţiei generale la radon o reprezintă gazele din sol.

Care sunt efectele asupra sănătăţii?

Radonul este doar unul din factorii de risc pentru cancerul pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar în urma expunerii pe termen lung la concentraţii mari de radon depinde de o serie de factori, precum concentraţia de radon din clădire, intervalul de timp în care persoana este expusă şi expunerea la unul sau mai mulţi factori de risc pentru cancerul pulmonar, cum ar fi expunerea la azbest şi alţi agenţi cancerigeni care pot fi inhalaţi (praf de lemn, arsenic, metale industriale, nichel, beriliu si crom), poluarea aerului în mediul urban sau industrial sau fumatul.

O rată crescută de cancer pulmonar a fost observată pentru prima dată la minerii care munceau în minele de uraniu, expuşi la concentraţii foarte mari de radon. În plus, studiile din Europa, America de Nord şi China au confirmat că şi concentraţiile scăzute de radon - cum ar fi cele întâlnite în mod obişnuit în mediile rezidenţiale - prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătate şi contribuie la apariţia cancerelor pulmonare la nivel mondial.

Riscul de cancer pulmonar creşte cu aproximativ 16% la 100 Bq/m3 de creştere a concentraţiei medii de radon pe termen lung. Se presupune că relaţia doză-răspuns este liniară – riscul de cancer pulmonar creşte proporţional cu creşterea expunerii la radon.

Este mult mai probabil ca expunerea pe termen lung la concentraţii de radon care depăşesc nivelul de referinţă să provoace cancer pulmonar la persoanele care fumează. De fapt, se estimează că fumătorii sunt de 25 de ori mai expuşi riscului de radon decât nefumătorii. Până în prezent, nu au fost stabilite alte riscuri de cancer sau alte efecte asupra sănătăţii.

Cum sunt oamenii expuşi la radon?

Expunerea la radon în interiorul clădirilor şi a locurilor de muncă este de obicei percepută ca fiind exclusiv naturală, cea mai importantă sursă de radon fiind geologică, deci naturală. Dacă în exterior concentraţia de radon este de obicei mică, şi nu reprezintă un factor de risc pentru sănătate, concentraţia de radon din interiorul clădirilor este în mare parte influenţată de modul de proiectare, construcţie şi utilizare a clădirilor şi de gradul de ventilaţie (aerisire).

Acasă

Pentru majoritatea oamenilor, o expunere semnificativă la radon poate avea loc acasă, unde oamenii îşi petrec cea mai mare parte a timpului, deşi locurile de muncă din interior pot fi, de asemenea, o sursă de expunere. Concentraţia de radon în clădiri depinde de:

• geologia locală, de exemplu conţinutul de uraniu şi permeabilitatea rocilor şi solurilor subiacente;

• traseele disponibile pentru trecerea radonului din sol în clădire;

• eliberarea radonului din materialele de construcţie;

• rata de schimb între aerul din interior şi cel exterior, care depinde de construcţia clădirii, de obiceiurile de ventilaţie ale ocupanţilor şi de etanşeitatea clădirii.

Radonul pătrunde în clădiri prin fisurile din podele, prin joncţiunile podea-perete, golurile din jurul ţevilor sau cablurilor, şi poate rămâne în clădiri o perioadă lungă de timp, mai ales în timpul lunilor de Iarnă, când casele sunt închise.

Nivelurile de radon sunt de obicei mai ridicate în subsoluri, pivniţe şi spaţii de locuit aflate în contact cu solul. Cu toate acestea, o concentraţie considerabilă de radon poate fi găsită şi deasupra parterului, în special în spaţiile cu ventilaţie deficitară.

Concentraţia de radon poate varia considerabil între clădirile adiacente, precum şi în interiorul unei clădiri, de la o zi la alta şi de la o oră la alta.

Prin apa potabilă

În multe ţări, apa potabilă este obţinută din surse de apă subterană, cum ar fi izvoare, puţuri şi foraje. Aceste surse de apă pot avea concentraţii mai mari de radon decât apa de suprafaţă din rezervoare, râuri sau lacuri, în funcţie de geologia solului. Fiind un gaz mai uşor decât aerul, radonul poate fi eliminat foarte uşor din apă, prin aerare.

Doza de radiaţii provenită prin ingestia de apă cu conţinut de radon este mult mai mică decât doza primită prin inhalare.

La locul de muncă

La fel ca în cazul locuinţelor, la locurile de muncă, se pot înregistra niveluri mari de radon.

Expunerea la radon la locul de muncă ar trebui să fie gestionată de către angajator, întrucât aceasta reprezintă un risc profesional. În general, acţiunile necesare pentru gestionarea nivelurilor de radon la locul de muncă sunt similare celor întreprinse pentru locuinţe

Conform legislaţiei¹, în România, concentraţia de activitate de radon se determină obligatoriu pe tot cuprinsul ţării, pentru următoarele clădiri: a) locuri de muncă din subteran şi parter, cum ar fi: staţii de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peşteri, saline, instalaţii de tratare a apei, extracţii materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;b) clădiri cu acces public; c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcţi, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliţie, unităţi şcolare, creşe, grădiniţe, unităţi sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.

---

¹ORDIN nr. 153 din 27 iulie 2023 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă

Ce putem face?

Reducerea radonului în clădiri

Există metode bine testate, durabile şi eficiente din punct de vedere al costurilor pentru prevenirea radonului în clădirile noi şi reducerea radonului în locuinţele existente. Măsurile de prevenire a radonului ar trebui avute în vedere încă din faza de proiectare şi construcţie a noilor clădiri, mai ales în zonele cu potenţial ridicat de radon.

Modalităţi de reducere a nivelului de radon în clădirile existente includ:

• creşterea ventilaţiei sub podea;

• instalarea unui sistem de colector de radon în subsol sau sub o podea solidă;

• evitarea trecerii radonului de la subsol în spaţiile de locuit;

• etanşare pardoselii şi a pereţilor;

• îmbunătăţirea ventilaţiei clădirii, mai ales în contextul conservării energiei.

Reducerea radonului în apa potabilă

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi legislaţia din România recomandă ca nivelurile pentru radon din apa potabilă să fie mai mici de 100 Bq/l.

În situaţiile în care există riscul unor concentraţii ridicate de radon în apa potabilă, este recomandată efectuarea periodică a măsurătorilor. Există tehnici simple şi eficiente pentru a reduce concentraţia de radon în sursele de apă potabilă cum ar fi: aerare sau utilizarea filtrelor granulare cu cărbune activ.

Recomandări

Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă opţiuni de politici publice pentru reducerea riscurilor pentru sănătate cauzate de expunerea la radon rezidenţial prin, adoptate şi la nivel naţional:

• furnizarea de informaţii despre nivelurile de radon în interior şi riscurile asociate pentru sănătate;

• implementarea unui program naţional de radon care vizează reducerea atât a riscului general al populaţiei, cât şi a riscului individual pentru persoanele care trăiesc în medii cu concentraţii mari de radon;

• dezvoltarea protocoalelor de măsurare a radonului pentru a ajuta la asigurarea calităţii şi consecvenţei în testarea radonului;

• implementarea prevenirii radonului în codurile de construcţie pentru a reduce nivelurile de radon în clădirile în construcţie şi programe de radon pentru a se asigura că nivelurile sunt sub nivelurile naţionale de referinţă;

• promovarea educaţiei profesioniştilor din domeniul construcţiilor şi acordarea de sprijin financiar pentru eliminarea radonului din clădirile existente;

• includerea radonului ca factor de risc în strategiile naţionale legate de controlul cancerului, controlul tutunului, calitatea aerului din interior şi conservarea energiei.

Expunerea la radon are loc cel mai frecvent în locuinţe şi, prin urmare, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a testa şi de a lua măsuri pentru a diminua radonul din interiorul spaţiului în care locuim.

În România, managementul expunerii la radonul din interior se desfăşoară în conformitate cu Planul Naţional de Acţiune pentru Radon (PNAR) (HG nr. 526 din 12 iulie 2018; aflat acum în revizuire), care vine în întâmpinarea cerinţelor Directivei CE 2013/59/Euratom de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Responsabilitatea implementării PNAR este a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).

Surse bibliografice

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/radon-and-health

https://insp.gov.ro/download/cnmrmc/Informatii/radiatiiionizante/Raport-studiu-perceptie-cunostinte-surse-de-informare-radon.pdf

https://www.iaea.org/es/newscenter/news/que-es-el-radon

https://ukhsa.blog.gov.uk/2015/03/20/five-facts-every-home-owner-should-know-about-radon/

https://ms.ro/ro/transparenta-decizionala/acte-normative-in-transparenta/hot%C4%83r%C3%A2re-a-guvernului-pentru-aprobarea-strategiei-de-informare-educare-%C5%9Fi-comunicare-pentru-sensibilizarea-popula%C5%A3iei-%C5%9Fi-informarea-factorilor-locali-de-decizie-a-angajatorilor-%C5%9Fi-a-angaja%C5%A3ilor-cu-privire-la-riscurile-prezentate-de-radon/

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 13/29.07.2025

Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân - 1-7 august 2025 „Promovăm alăptarea pentru a construi un viitor sănătos!”

Cu sprijinul OMS, UNICEF, a ministerelor sănătăţii din diferite ţări precum şi cu parteneri ai societăţii civile, Săptămâna Mondială a Alăptării este organizată în fiecare an în prima săptămână a lunii august.

Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân este celebrată, în peste 120 de ţări, dintr-un motiv foarte simplu, alăptarea este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viaţă. Este un moment pentru a recunoaşte alăptarea ca fiind primul pas pentru sănătate, dezvoltare şi echitate pe tot parcursul vieţii.

OMS şi UNICEF recomandă mamelor să înceapă să alăpteze în decurs de o oră de la naştere şi să alăpteze exclusiv în primele şase luni de viaţă ale bebeluşului - adică să nu se administreze alte alimente sau lichide, nici măcar apă. Sugarii ar trebui să fie alăptaţi la cerere, adică de câte ori are nevoie copilul, zi sau noapte. Este recomandat să nu se utilizeze biberoane, tetine sau suzete. De la vârsta de şase luni, copiii ar trebui să înceapă să consume alimente complementare sigure şi adecvate, în timp ce continuă să fie alăptaţi până la vârsta de doi ani sau mai mult.

Se estimează că, anual 2,7 milioane de decese la copii, sunt atribuite subnutriţiei, acestea reprezentând 45% dintre toate decesele copiilor. Hrănirea corectă şi adecvată a sugarilor şi a copiilor mici este esenţială pentru îmbunătăţirea supravieţuirii copiilor şi pentru promovarea creşterii şi dezvoltării sănătoase a acestora. Primii 2 ani de viaţă ai unui copil sunt deosebit de importanţi deoarece alimentaţia optimă în această perioadă va reduce rata morbidităţii, a mortalităţii, precum şi riscul de boli cronice contribuind astfel la o mai bună dezvoltare generală a copilului. Alăptarea este unul dintre primii factori de protecţie durabilă a sănătăţii copilului. Alăptarea este recomandată până când copilul împlineşte 6 luni, dar continuarea alăptării este benefică atât pentru sănătatea copilului cât şi a mamei. Într-adevăr, laptele matern este un aliment unic, gratuit, de calitate, şi de neînlocuit, iar caracteristicile sale nu pot fi găsite în produsele de lapte comerciale.

Prin alăptare:

· Se stabileşte o legătură privilegiată între mamă şi nou născut;

· Bebeluşul recunoaşte mirosul mamei sale şi pe cel al laptelui ei, la fel ca şi mama care ştie să distingă mirosul bebeluşului ei, ataşamentul fiind realizat în jurul mirosului recunoscut;

· Se întăreşte încrederea reciprocă, încrederea bebeluşului în mamă, care îi îndeplineşte cererea şi încrederea în sine a mamei care se vede şi se simte competentă;

· Laptele matern oferă bebeluşului tot ce are nevoie să crească: anticorpi, vitamine, săruri minerale, oligoelemente, zaharuri, grăsimi, proteine, etc. toate în cantităţile potrivite;

· Laptele matern favorizează o bună digestie, nu oboseşte rinichii, nici ficatul şi limitează gazele;

· Se oferă protecţie împotriva alergiilor: laptele matern ajută la reducerea riscului de alergii la copiii care sunt predispuşi ereditar;

· Se previne obezitatea: bebeluşii alăptaţi par mai puţin expuşi riscului de obezitate în copilărie şi adolescenţă;

· Se oferă protecţie împotriva altor boli: bebeluşii alăptaţi au risc mai mic de a dezvolta astm şi diabet de tip 1;

· Se reduce riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer la mamă, cum ar fi cele de sân şi ovar;

· Se reduce riscul de hipertensiune arterială şi diabet de tip 1 la mamă;

· Se oferă protecţie împotriva germenilor datorită anticorpilor mamei: copilul neavând încă un sistem imunitar bine dezvoltat;

Cu investiţiile potrivite, ţările pot creşte semnificativ ratele de alăptare exclusivă – evidenţiate prin progresele înregistrate în ultimul deceniu la nivel global. Cu aproximativ 10% mai mulţi sugari sunt astăzi alăptaţi exclusiv în primele 6 luni de viaţă faţă de 2013, unele ţări înregistrând creşteri de 20% în aceeaşi perioadă.

Activităţile de informare şi educare a mamelor şi a familiilor acestora cu privire la beneficiile alăptării pot determina o schimbare de atitudine în rândul mamelor care nu şi-au propus să susţină acest comportament. O informare corectă poate determina creşterea numărului de mame care practică alăptatul exclusiv, contribuind astfel la o alimentaţie corectă a nou-născuţilor.

Surse bibliografice:

1. https://www.santepubliquefrance.fr/determinants-de-sante/nutrition-et-activite-physique/documents/brochure/le-guide-de-l-allaitement-maternel

2. https://www.unicef.org/romania/media/4436/file/Policy%20Brief%20-%20RO.pdf

3. https://www.who.int/campaigns/world-breastfeeding-week/2025

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 12/17.07.2025

Efectele nocive ale Poluanţilor Organici Persistenţi (POP) asupra mediului şi sănătăţii umane - 17 iulie 2025

Activităţile de informare din acest an cu privire la efectele nocive ale poluanţilor organici persistenţi (POP) se desfăşoară sub sloganul „Expunerea la poluanţii organici persistenţi scade calitatea şi durata vieţii! Protejează-ţi sănătatea!”.

Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice toxice, de origine naturală sau artificială, rezistente la degradarea chimică, fotolitică şi biologică, care se acumulează în ecosistemele terestre şi acvatice unde pot persista chiar şi mii de ani, cu efecte negative asupra mediului şi sănătăţii umane.

În anul 2001, la Stockholm, a fost adoptată Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, al cărei obiectiv îl constituie reducerea impactului acestora asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător. România se numără printre cele 90 de state semnatare ale Convenţiei care s-au angajat să ia măsuri pentru eliminarea producţiei şi utilizării anumitor POP şi totodată pentru prevenirea eliberării accidentale a acestora în mediu.

Iniţial pe lista POP a Convenţiei au fost 12 substanţe chimice, clasificate astfel:

1. Produse pentru protecţia plantelor (pesticide): Diclor-difenil-tricloretanul (DDT), aldrin, dieldrin, clordan, toxafen, heptaclor, mirex, endrin.

2. Produse chimice industriale: Bifenili policloruraţi (PCB), hexaclorobenzen (HCB).

3. Produse secundare neintenţionate: Dioxine şi furani, care rezultă în timpul proceselor industriale de descompunere sau de combustie dar pot rezulta şi din procesele naturale, cum ar fi erupţiile vulcanice şi incendiile forestiere sau în timpul prelucrării termice a alimentelor.

Acestor 12 poluanţi organici persistenţi iniţiali li s-au adăugat şi alte noi substanţe chimice care au diferite niveluri de risc pentru sănătatea oamenilor şi a ecosistemului, pe lista actualizată fiind prezente peste 30 de asemenea substanţe nocive.

Emisiile de POP au scăzut în majoritatea statelor membre între 2005 şi 2021 ca urmare a implementării recomandărilor Convenţiei în legislaţiile naţionale.

În cadrul Programului Naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă (PN V), conform metodologiei „Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor destinate unor grupuri specifice) nu s-au determinat policlorobifenili (PCBs), dioxine şi furani (PCDD/ PCDF). Au fost determinate Hidrocarburilor Aromatice Policiclice (PAH) şi reziduuri de pesticide, între care şi Hexaclorobenzenul (HCB). Rezultatele obţinute pentru toate reziduurile de pesticide determinate s-au situat sub limita minima de cuantificare stabilită, fiind conforme.

Reziduurile de pesticide sunt determinate anual conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/731 al Comisiei din 3 aprilie 2023 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2024, 2025 şi 2026 vizând asigurarea respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/741 (acest Regulament se modifică periodic, cele 10 eşantioane din alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică fiind diferite de la an la an).

Oamenii sunt expuşi la aceste substanţe chimice, în principal prin alimente, dar şi prin aerul poluat din mediul înconjurător. Multe produse folosite în mod curent pot conţine POP ce sunt adăugaţi pentru a îmbunătăţi proprietăţile produsului respectiv (substanţe ignifuge sau agenţi tensioactivi).

Expunerea umană, chiar şi la niveluri scăzute de POP, poate duce la efecte multiple asupra sănătăţii, inclusiv risc crescut de cancer, boli ale aparatului uro-genital, imunodeficienţe, tulburări neurocomportamentale, disfuncţii endocrine, genotoxicitate şi malformaţii congenitale.

Efectele POP asupra ecosistemelor reduc biodiversitatea şi pun în pericol speciile, în principal cele aflate la vârful lanţului trofic. Aceşti poluanţi pot contamina solul, apa şi aerul, afectând sănătatea plantelor şi animalelor. Totodată Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază în mod constant impactul complex al mediului asupra sănătăţii umane. Între determinanţii majori ai sănătăţii, alături de mediu se află şi stilul de viaţă, ambele acţionând în moduri diverse şi adesea interconectate.

Recomandări în vederea reducerii expunerii populaţiei la POP:

· Informaţi-vă şi acţionaţi responsabil.

· Citiţi etichetele produselor chimice utilizate şi respectaţi instrucţiunile de folosire.

· Nu lăsaţi la îndemâna copiilor astfel de produse şi evitaţi expunerea lor la aceste substanţe chimice.

· Evitaţi utilizarea POP în perioada sarcinii. Expunerea femeilor însărcinate la unele produse de protecţie a plantelor (pesticide) poate provoca avort spontan şi malformaţii congenitale.

· Aspiraţi şi ştergeţi des praful din casă. POP se pot acumula în praf şi pe materiale moi, cum ar fi covorul şi ţesăturile. Utilizaţi un aspirator cu filtru HEPA. Acest lucru protejează în special copiii şi animalele de companie care petrec mai mult timp pe podea.

· Ventilaţi spaţiile închise: ventilaţia adecvată reduce expunerea la poluanţii din interior.

· Nu ardeţi deşeurile! Arderea acestora produce fum toxic care poluează aerul şi vă poate îmbolnăvi pe dumneavoastră şi/sau familia dumneavoastră.

· Menţineţi o dietă echilibrată şi reduceţi consumul de grăsimi animale. Când sunt în exces, aceste substanţe se depozitează în grăsimea animală. Înlăturaţi grăsimea din carne şi produse din carne, evitaţi utilizarea grăsimilor animale la gătitul alimentelor, utilizaţi metode de gătit care permit scurgerea grăsimilor precum, gătire la abur, coacere.

· Alegeţi bunuri de larg consum cu probabilitate mică de a conţine substanţe ignifuge (exemplu: piese de mobilier, tapiţerii, sau materiale rezistente la apă).

· Nu achiziţionaţi produse chimice de protecţie a plantelor (pesticide) din surse necontrolate: preferabil, utilizaţi alternative naturale pentru combaterea dăunătorilor.

· Reciclaţi produsele care conţin POP: baterii, echipamente electronice, uleiul utilizat la vehicule, mobilier, medicamentele expirate, resturi de vopsea, pesticide etc.; în felul acesta se reduce poluarea mediului şi riscul de expunere la aceste produse.

Organizaţia Naţiunilor Unite prin Programul pentru Mediu (UNEP) împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi toţi factorii decidenţi implicaţi depun eforturi constante la nivel global pentru eliminarea şi limitarea utilizării POP.

Surse bibliografice:

https://insp.gov.ro/2024/07/17/efectele-nocive-ale-poluantilor-organici-persistenti-pop-asupra-mediului-si-sanatatii-umane/

https://www.mmediu.ro/articol/legislatia-nationala/1487

https://www.eea.europa.eu/en/analysis/indicators/persistent-organic-pollutant-emissions-in-europe

https://www.who.int/home/search-results?indexCatalogue=genericsearchindex1&searchQuery=POP&wordsMode=AnyWord

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/ambient-(outdoor)-air-quality-and-health

https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20220930STO41917/poluanti-persistenti-definitie-efecte-si-norme-ue

https://echa.europa.eu/ro/understanding-pops

https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/food-safety-persistent-organic-pollutants-(pops)

https://www.unep.org/topics/pollution-and-health/persistent-organic-pollutants-pops/pesticide-persistent-organic

https://www.unep.org/topics/chemicals-and-pollution-action/pollution-and-health/persistent-organic-pollutants-pops/upops

https://www.atsdr.cdc.gov/pfas/about/index.html

https://www.atsdr.cdc.gov/pfas/about/health-effects.html

https://www.atsdr.cdc.gov/pfas/site.html#hcp

https://www.efsa.europa.eu/ro/efsajournal/pub/5005

https://www.echa.europa.eu/list-of-substances-proposed-as-pops

http://nips.pops.int/Guidance_docs/Document_2_2_2.pdf

https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2022/11/PN-V.pdf

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 11/08.07.2025

Campania de promovare a sănătăţii reproducerii „Informează-te! Implică-te! Alege soluţia potrivită pentru tine!”

În perioada iulie - august 2025 Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti derulează campania de informare, educare şi conştientizare dedicată promovării sănătăţii reproducerii.

Campania urmăreşte:

- Creşterea nivelului de informare şi susţinerea deciziilor responsabile privind sănătatea sexuală şi reproductivă, în special în rândul tinerilor, prin promovarea comportamentelor preventive, utilizarea metodelor contraceptive moderne şi accesarea serviciilor de planificare familială, în vederea evitării infecţiilor cu transmitere sexuală şi a sarcinilor nedorite;

- Creşterea gradului de informare şi conştientizare a femeilor însărcinate şi a celor care doresc să devină mame cu privire la importanţa consultului medical/ginecologic şi a îngrijirilor prenatale, precum şi asupra aspectelor care contribuie la o sarcină fără risc şi o naştere în condiţii de siguranţă;

În România s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte utilizarea contracepţiei moderne în vederea prevenirii sarcinilor nedorite şi a infecţiilor cu transmitere sexuală, dar persistă în continuare disparităţi importante în accesul la metode contraceptive şi la servicii de planificare familială, în special în rândul tinerilor, al femeilor din mediul rural şi al celor din grupuri vulnerabile/dezavantajate. Lipsa de informare, stigmatizarea şi barierele culturale sau economice contribuie la menţinerea unor rate ridicate ale sarcinilor nedorite şi ale infecţiilor cu transmitere sexuală.

Campania se adresează următoarelor grupuri ţintă :

§ Adolescenţii şi tinerii (15–19 ani)

§ Femeile însărcinate şi partenerii acestora

§ Femeile aparţinând grupurilor aflate în situaţii de vulnerabilitate şi din comunităţi dezavantajate

§ Populaţia generală

§ Profesioniştii din domeniul asistenţei medicale primare

Conform datelor Studiului privind comportamentele la risc în rândul adolescenţilor (Youth Risk Behavior Surveillance System - YRBSS), realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică în 2022, deşi mulţi liceeni manifestă un comportament responsabil în ceea ce priveşte viaţa sexuală, persistă vulnerabilităţi semnificative, în special în rândul fetelor.

· 76,4% dintre liceenii care au declarat că au avut relaţii sexuale au raportat utilizarea unei metode contraceptive eficiente la ultimul contact sexual (precum prezervativul, pilula contraceptivă sau contraceptive injectabile). Diferenţele de gen sunt însă notabile: 80,6% dintre băieţi au utilizat o metodă eficientă, comparativ cu 71,3% dintre fete.

· 73,3% dintre adolescenţi au raportat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual. Cu toate acestea, o treime dintre fete (33,5%) şi 21,1% dintre băieţi nu au folosit prezervativul, iar 28,7% dintre fete nu au utilizat nici o metodă contraceptivă eficientă, comparativ cu 19,4% dintre băieţi.

· Datele arată şi o frecvenţă ridicată a comportamentelor cu risc crescut:

v 34% dintre băieţi şi 8,4% dintre fete au declarat că au avut patru sau mai mulţi parteneri sexuali de-a lungul vieţii.

v În ultimele 12 luni, 50,8% dintre băieţi şi 22,1% dintre fete au avut relaţii sexuale cu parteneri ocazionali.

v 14,5% dintre adolescenţii activi sexual au consumat alcool sau droguri înaintea ultimului contact sexual, acest comportament fiind mai frecvent în rândul băieţilor (16,4%) decât al fetelor (11,6%).

Datele din studiul YRBSS evidenţiază necesitatea continuării campaniilor de informare şi intervenţie adresate adolescenţilor, cu accent pe promovarea utilizării consecvente a metodelor contraceptive eficiente şi prevenirea comportamentelor cu risc, precum relaţiile sexuale cu parteneri multipli sau ocazionali şi consumul de alcool sau droguri înaintea contactului sexual. Intervenţiile trebuie adaptate specific nevoilor fetelor şi băieţilor, pentru a reduce diferenţele de gen în comportamentele şi riscurile reproductive.

Consultaţiile prenatale periodice joacă un rol esenţial în asigurarea unei sarcini fără risc, prin identificarea timpurie a complicaţiilor, monitorizarea dezvoltării fătului şi consilierea gravidei. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă cel puţin 8 consultaţii prenatale începând din primul trimestru. În România, deşi serviciile sunt gratuite, accesul este inegal, în special pentru femeile din mediul rural sau din grupuri vulnerabile, din cauza barierelor teritoriale şi socio-economice.

O problemă de importanţă majoră în domeniul sănătăţii reproducerii o reprezintă sarcinile în rândul adolescentelor, care implică riscuri crescute atât pentru sănătatea mamelor tinere, cât şi pentru cea a nou-născuţilor. Acestea sunt asociate frecvent cu complicaţii precum eclampsia, infecţiile postpartum şi naşterea prematură, iar la nivel global, complicaţiile din timpul sarcinii şi naşterii constituie principala cauză de deces în rândul fetelor cu vârsta între 10 şi 19 ani, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pe lângă impactul medical, naşterea la vârste fragede are consecinţe sociale majore, precum abandonul şcolar, limitarea oportunităţilor educaţionale şi profesionale, precum şi dificultăţi economice şi psiho-emoţionale.

În România, datele recente arată o prevalenţă îngrijorătoare a acestui fenomen: din cele 155.418 naşteri înregistrate în anul 2023, un număr de 14.365 (reprezentând 9,1%) au fost înregistrate în grupa de vârstă 12–19 ani – ceea ce înseamnă că 1 din 9 naşteri a avut loc la o adolescentă. Dintre acestea, 629 de naşteri au fost înregistrate la adolescente sub 15 ani, iar 13.736 la adolescente cu vârste între 15 şi 19 ani (sursa: INS, 2024).

La nivel european, potrivit Eurostat, 1 din 8 copii născuţi de mame sub 20 de ani provin din Bulgaria şi România – 12,5% în Bulgaria şi 12,1% în România din totalul primilor copii născuţi. Aceste date subliniază necesitatea unor măsuri urgente şi coerente privind educaţia sexuală, accesul echitabil la servicii de sănătate reproductivă şi implementarea unor politici eficiente pentru prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.

Referinţe bibliografice

1. Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu- Rusescu” (INSMC). Raport privind sănătatea copilului mic şi sănătatea reproductivă prin prisma indicatorilor demografici EDITIA a III-a. 2023 [cited 2025 Jun 16]; Available from: https://www.insmc.ro/programe-de-sanatate/programe-de-sanatate-finantate-de-ms/rezultate/

2. World Health Organization; Trends in maternal mortality estimates 2000 to 2023: estimates by WHO, UNICEF, UNFPA, World Bank Group and UNDESA/Population Division. [Internet]. 2025 [cited 2025 Jun 10]. Available from: https://www.who.int/publications/i/item/9789240108462

3. UNICEF ROMANIA. Cadrul de politici pentru prevenirea sarcinilor şi a consecinţelor acestora la adolescenţi [Internet]. 2022 [cited 2025 Jun 10]. Available from: https://www.unicef.org/romania/ro/documents/cadrul-de-politici-pentru-prevenirea-sarcinilor-%C8%99i-consecin%C8%9Belor-acestora-la-adolescen%C8%9Bi

4. World Health Organization. Family planning/contraception methods [Internet]. 2023 [cited 2025 Jun 16]. Available from: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/family-planning-contraception

5. European Parliament. Roadmap for women’s rights [Internet]. 2025 [cited 2025 Jun 10]. Available from: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2025/769542/EPRS_BRI(2025)769542_EN.pdf

6. Fertility statistics – Statistics Explained. European Commission; actualizare 2023. Disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Fertility_statistics

7. World Health Oragnization. Sexually transmitted infections (STIs) [Internet]. 2025 [cited 2025 Jun 11]. Available from: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/sexually-transmitted-infections-(stis)

8. World Health Organization. Adolescent pregnancy – fact sheet, Geneva, 2023. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-pregnancy

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 10/26.06.2025

Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri - 26 Iunie 2025

Institutul Naţional de Sănătate Publică, împreună cu Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene, se alătură astăzi, 26 iunie, ca în fiecare an, acţiunilor organizate la nivel mondial pentru marcarea Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, cu scopul de a contribui la o înţelegere deplină a fenomenului, conştientizarea populaţiei şi focalizarea atenţiei asupra riscurilor asociate creşterii alarmante a consumului de droguri la nivel global, european şi naţional, cu implicaţii semnificative asupra sănătăţii publice şi securităţii societăţii.

Conform Raportului UNODC privind situaţia drogurilor la nivel mondial 2024 al Naţiunilor Unite, numărul persoanelor care consumă droguri a crescut la 292 de milioane în 2022, o creştere de 20% în ultimii 10 ani, la nivel global. Deşi se estimează că 64 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de tulburări legate de consumul de droguri, doar una din 11 este în tratament. Femeile au un acces mai redus la tratament decât bărbaţii, doar una din 18 femei cu tulburări legate de consumul de droguri fiind în tratament, faţă de unul din şapte bărbaţi.[1]

Raportul european anual privind drogurile (2024) atrage atenţia asupra unui consum record de cocaină ce s-a atins în Europa, în 2022 fiind confiscate peste 323 de tone. Această disponibilitate crescută a dus la o creştere a problemelor de sănătate publică, inclusiv supradoze şi complicaţii cardiovasculare.[2]

Rata mortalităţii cauzate de supradoze în Uniunea Europeană este estimată la 22,5 decese la un milion de locuitori cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, în anul 2022.[3]

În România, deşi rata deceselor direct sau indirect asociate consumului de droguri rămâne relativ scăzută comparativ cu media europeană, se observă o creştere a consumului de noi substanţe psihoactive şi a policonsumului în rândul tinerilor. La nivel naţional, conform Raportului Naţional privind situaţia drogurilor 2024 elaborat de Agenţia Naţională Antidrog, în anul 2023, au fost înregistrate 3089 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinaţie), în creştere faţă de numărul de cazuri raportate în anul 2022 – 2219 cazuri. Canabisul şi noile substanţe psihoactive sunt raportate în peste jumătate dintre cazurile de urgenţe pentru care s-a raportat consum de droguri ilicite (28,1% pentru canabis şi 23,1% pentru NSP-noi substanţe psihoactive). Opiaceele au fost raportate în 7,3% dintre cazuri, iar consumul de stimulanţi a fost menţionat în 19,6% dintre cazuri (8,2% cocaină şi 11,4% stimulanţi, alţii decât cocaina).[4]

Consumul de droguri ilegale implică numeroase riscuri cu impact semnificativ asupra sănătăţii fizice, psihice, sociale şi asupra statutului juridic al individului.

Din punct de vedere medical, drogurile pot afecta grav sistemul nervos central, provocând tulburări neurologice severe, inclusiv convulsii, accident vascular cerebral, comă sau deces. De exemplu, opioidele, cum ar fi heroina sau fentanilul, pot conduce rapid la insuficienţă respiratorie letală, în special în caz de supradoză [5]. Stimulentele precum cocaina şi metamfetamina pot cauza infarct miocardic, hipertensiune severă şi aritmii chiar şi la persoane tinere fără antecedente cardiace[6]. Mai mult, utilizarea frecventă a seringilor contaminate este asociată cu un risc crescut de transmitere a bolilor infecţioase, în special HIV, hepatită B şi C, afectând nu doar consumatorul, ci şi sănătatea publică în ansamblu[7].

În plan psihologic, consumul regulat de droguri este strâns legat de dezvoltarea dependenţei, caracterizată prin pierderea controlului, toleranţă crescută şi sevraj. Dependenţa nu este o lipsă de voinţă, ci o alterare a structurilor neuronale, care răpeşte libertatea de alegere şi capacitatea de autocontrol a individului. Consumul de droguri afectează profund şi sănătatea mintală. Studiile demonstrează o legătură bidirecţională între consumul de substanţe şi tulburările psihice, astfel consumul de droguri poate declanşa sau agrava tulburări mintale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de stres post-traumatic (PTSD) şi schizofrenia, în special la persoanele cu vulnerabilităţi genetice sau expuse la traume. De asemenea, persoanele cu afecţiuni mintale sunt mai predispuse să dezvolte tulburări legate de consumul de substanţe[8].

Dar efectele nu se opresc la graniţa corpului sau minţii. Consumul de droguri produce, de asemenea, consecinţe sociale grave. O societate în care consumul este tolerat devine mai fragilă: cresc ratele criminalităţii, ale abandonului şcolar, ale violenţei domestice şi ale accidentelor rutiere.^[9] La nivel individual, persoanele afectate se confruntă frecvent cu marginalizare, pierderea locului de muncă, destrămarea relaţiilor familiale şi excluziunea din comunitate/izolarea socială. La nivel macro, impactul economic este semnificativ, reflectat în costuri indirecte pentru sistemul sanitar, justiţie, asistenţă socială şi pierderi de productivitate.

Mai mult, în ţara noastră, deţinerea sau consumul de substanţe interzise atrage consecinţe juridice serioase. Legislaţia actuală prevede pedepse penale atât pentru deţinerea de droguri pentru consum propriu, cât şi pentru trafic sau facilitarea consumului. Persoanele condamnate se confruntă cu o serie de repercursiuni - de la limitarea accesului la locuri de muncă, studii superioare sau funcţii publice, până la pierderea unor drepturi civile fundamentale, cum ar fi custodia copiilor sau dreptul de a călători liber.[10]

Consumul de droguri ilegale nu este doar o alegere individuală, ci un act cu multiple consecinţe asupra propriei sănătăţi, asupra celor apropiaţi şi a întregii comunităţi. Într-o societate tot mai interconectată, fiecare gest contează iar alegerea de a spune „nu” drogurilor este un act de responsabilitate, de protejare a vieţii şi demnităţii umane.

Fie că eşti părinte, profesor, elev, prieten sau coleg poţi contribui la reducerea riscurilor, la promovarea unui stil de viaţă sănătos şi la salvarea unor vieţi. Prin informare corectă, susţinere empatică şi implicare activă, fiecare dintre noi poate deveni parte din soluţie.

Prevenţia, educaţia şi accesul la servicii de tratament bazate pe dovezi ştiinţifice sunt esenţiale pentru limitarea acestui fenomen în creştere.

ALEGE REALITATEA, NU ILUZIA!

Referinţe:

1. https://www.unodc.org/lpo-brazil/en/frontpage/2024/06/unodc-world-drug-report-2024-harms-of-world-drug-problem-continue-to-mount-amid-expansions-in-drug-use-and-markets.html?utm_source=chatgpt.com

2. https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en

3. https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-induced-deaths_en

4. https://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2025/02/RN_2024.pdf

5. https://www.unodc.org/unodc/en/data-and-analysis/world-drug-report-2024.html

6. https://euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en

7. https://www.unodc.org/unodc/en/hiv-aids/new/publications.html

8. https://nida.nih.gov/research-topics/mental-health

9. https://www.emcdda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en

10. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 9/25.06.2025

Informare privind efectele temperaturilor extreme

Căldura extremă este definită ca o perioadă de căldură şi umiditate ridicată, cu temperaturi peste 32,2ºC timp de 2-3 zile¹.

Căldura excesivă reprezintă un pericol pentru mediu şi sănătate. Stresul termic este cauza principală a deceselor cauzate de vreme, acesta putând exacerba bolile cardiovasculare, diabetul, afecţiunile mintale, astmul şi poate creşte riscul de accidente şi transmitere a unor boli infecţioase. Insolaţia este o urgenţă medicală.

Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de factori fiziologici, cum ar fi vârsta (bătrânii, sugarii şi copiii) şi starea de sănătate (prezenţa afecţiunilor cronice), cât şi de factori de expunere, cum ar fi ocupaţia (de exemplu: lucrul în aer liber sau în zone fără ventilaţie sau aer condiţionat) şi condiţiile socio-economice (de exemplu: persoane fără adăpost, locuinţe construite inadecvat, fără posibilitate de a răci încăperile).²

Mortalitatea cauzată de căldură pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 85% între 2000–2004 şi 2017–2021²_. În Europa, în vara anului 2022, s-a înregistrat un număr de aproximativ 61 672 de decese cauzate de căldură ³_.

În acelaşi timp, expunerea prelungită la radiaţiile ultraviolete (UV) poate produce leziuni ale pielii expuse (arsuri), iar pe termen lung, prin expunere cumulată, poate determina leziuni maligne cutanate.

RECOMANDĂRI PENTRU POPULAȚIE ÎN CAZ DE CANICULĂ

Evitaţi căldura!

· Evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită şi directă la soare în intervalul orar 11 – 18 şi utilizaţi creme de protecţie pe zonele corpului expuse razelor solare.

· Evitaţi activităţile de exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, construcţii etc.) în perioadele cu temperaturi foarte mari, eventual puteţi muta desfăşurarea acestora în perioadele din zi în care temperaturile sunt mai scăzute.

· Staţi la umbră. Nu uitaţi că temperaturile percepute la soare pot fi cu 10-15 ˚C mai mari.

· Petreceţi 2-3 ore în timpul zilei într-un loc răcoros.

· Rămâneţi informaţi cu avertismentele oficiale privind perioadele de caniculă.

· Păstraţi legătura cu vecinii, rudele, cunoştinţele care sunt în vârstă sau care au probleme de sănătate, interesându-vă de starea lor de sănătate.

Păstraţi locuinţa răcoroasă!

· Păstraţi ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă şi acoperiţi-le cu jaluzele sau obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui.

· Folosiţi aerul din timpul nopţii pentru a vă răcori casa, deschizând ferestrele după lăsarea întunericului, când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura interioară.

· Opriţi cât mai multe dintre aparatele electrocasnice din locuinţă, dacă nu aveţi nevoie de acestea.

· Utilizaţi ventilatoare electrice numai când temperaturile sunt sub 40 ˚C. La temperaturi peste 40 ˚C ventilatoarele vor încălzi corpul.

· Dacă utilizaţi aer condiţionat, setaţi termostatul la 27 ˚C şi porniţi un ventilator electric - acest lucru va face ca în cameră să se simtă mai rece cu 4 ˚C. De asemenea, se poate economisi până la 70% din factura de energie electrică pentru răcire.

· Nu uitaţi că poate fi mai răcoare în aer liber, la umbră.

Evitaţi supra-încălzirea corpului şi deshidratarea!

· Folosiţi îmbrăcăminte uşoară, lejeră şi amplă,din fibre naturale, pe cât posibil de culori deschise, purtaţi pălării de soare şi ochelari de protecţie solară atunci când faceţi deplasări în exterior.

· Reduceţi temperatura corpului prin efectuarea de duşuri sau îmbăiere cu apă răcoritoare.

· Udaţi pielea folosind un prosop umed, spray sau îmbrăcăminte udă uşoară.

· Beţi apă în mod regulat, fără a aştepta să apară senzaţia de sete pentru a vă hidrata adecvat (1 cană de apă pe oră şi cel puţin 2-3 litri pe zi).

· Evitaţi expunerea directă la soare în orele de vârf, căutaţi umbră sau rămâneţi în casă. Umbra poate reduce căldura cu mai mult de 10 °C.

· Protejaţi sugarii şi copiii. Nu acoperiţi niciodată un cărucior pentru copii cu ţesătură uscată – acest lucru creşte temperatura în interiorul căruciorului.

· Evitaţi consumului de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acestea favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii.

· Evitaţi băuturile care au conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola, energizante) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase).

· Evitaţi alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile.

· Creşteţi consumul de legume şi fructe proaspete cu un conţinut ridicat de apă, precum, castraveţii şi roşiile, pepenele galben, pepenele roşu, prunele.

· Nu lăsaţi niciodată copiii sau animale în vehicule parcate pentru o perioadă de timp, deoarece temperaturile pot deveni rapid periculos de ridicate.

· Urmaţi instrucţiunile pentru menţinerea rece a locuinţei pentru a menţine o temperatură interioară sigură ⁶.

Protejaţi copiii!

Măsuri de protecţie a nou-născuţilor şi a sugarilor cu vârsta sub 6 luni împotriva radiaţiilor UV

· Copiii cu vârsta sub 6 luni nu ar trebui expuşi la lumina directă a soarelui.

· Utilizaţi îmbrăcăminte de protecţie uşoară şi lejeră, care acoperă braţele şi picioarele copilului.

· Protejaţi întotdeauna capul, faţa, urechile şi gâtul copilului cu o pălărie cu boruri largi.

· Puteţi utiliza ochelari de soare cu protecţie UVA/UVB pentru bebeluşi.

· Evitaţi plimbările în intervalul orar 11-18 şi pentru plimbare alegeţi zonele cu umbră.

Măsurile de protecţie a sugarilor cu vârsta 6 -12 luni împotriva radiaţiilor UV

· Se aplică toate metodele de protecţie descrise mai sus, iar la această vârstă se pot folosi la bebeluşi produsele de protecţie solară cu destinaţie specială pentru pielea sugarilor. Consultaţi medicul copilului Dvs. privind utilizarea cremei de protecţie solară şi tipul, marca cea mai potrivită.

Măsurile de protecţie a copiilor mici împotriva radiaţiilor UV

· Protejarea de soare a copiilor mici necesită multă atenţie şi efort.

· Este important să educaţi atât copiii cât şi persoanele care îi îngrijesc în ceea ce priveşte măsurile de protecţie necesare.

· Se aplică toate metodele de protecţie descrise mai sus referitoare la măsurile de protejare a corpului, ochilor şi a capului, a intervalului orar dedicat plimbărilor şi jocului în parc în zone cu umbră.

Referinţe:

1. https://www.ready.gov/heat

2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25252745/

3. https://www.lancetcountdown.org/data-platform/health-hazards-exposures-and-impacts/1-1-health-and-heat/1-1-5-heat-and-sentiment

4. https://www.nature.com/articles/s41591-023-02419-z

5. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)01208-3/fulltext

6. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/climate-change-heat-and-health

7. https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/sun-and-uv/uv-protection.html

8. https://www.copernicus.eu/en/news/news/observer-esotc-2023-europe-experienced-extraordinary-year-extremes-record-breaking

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 8/27.05.2025

Săptămâna Europeană de Luptă Împotriva Cancerului - 25-31 mai 2025

Săptămâna Europeană împotriva cancerului (European Week Against Cancer EWAC) are loc între 25 şi 31 mai în fiecare an și se încheie pe 31 mai cu Ziua Mondială fără Tutun. În timpul săptămânii de luptă  împotriva cancerului se readuce în prim plan necesitatea abordării comprehensive a cancerului prevenţie primară, depistare precoce, diagnostic şi acces la tratament, reabilitare şi îngrijiri paliative. De asemenea, se evidenţiază şi rolul fundamental pe care cercetarea şi digitalizarea serviciilor de sănătate îl au în combaterea şi controlul cancerului.

La fiecare 9 secunde, un cetăţean al Uniunii Europene este diagnosticat cu cancer. În anul 2022 s-au înregistrat 1,3 milioane decese prin cancer.  Povara economică a cancerului în U.E este de peste 100 miliare Euro.

În România trăiesc aproximativ 300.000 de oameni diagnosticaţi cu cancer. Riscul de deces prin cancer  înainte de vârsta de 75 de ani este de 14%.

Uniunea Europeană a lansat Planul European de Luptă împotriva Cancerului, o iniţiativă strategică cu patru direcţii de acţiune:

- Prevenţia – prin reducerea factorilor de risc: fumat, alcool, alimentaţie dezechilibrată, sedentarism, lipsa vaccinării.

- Depistarea precoce – prin programe de screening accesibile şi gratuite.

- Accesul echitabil la tratament de calitate – inclusiv terapii moderne şi inovatoare.

- Îmbunătăţirea vieţii persoanelor afectate de cancer – sprijin psihologic, reinserţie profesională, îngrijiri paliative.

Măsurile care se iau la nivelul U.E în aceste patru direcţii strategice  sunt susţinute financiar prin fonduri europene dedicate, inclusiv din Programul EU4Health.

România a alocat fonduri importante atât pentru investiţii în tehnologie și infrastructură, cât și pentru creşterea accesului la tratamente inovative şi servicii medicale îmbunătăţite. Fondurile provin din Fondul de Coeziune (FSE+ și FEDER), PNRR, EU4Health, Horizon şi din bugetul naţional.

În cadrul acestei săptămâni, INSP şi Direcţiile de Sănătate Publică încurajează toţi cetăţenii să adopte un stil de viaţă sănătos, să participe la programele de screening disponibile şi să se informeze din surse oficiale privind prevenirea cancerului.

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 7/22.05.2025

Ţânţarii şi căpuşele vă pot îmbolnăvi! Protejaţi-vă de înţepăturile sau muşcăturile acestora!

Informare privind prevenirea bolilor transmise prin vectori (boli transmise prin căpuşe şi ţânţari) - Mai 2025

Acest material urmăreşte informarea populaţiei, a profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a autorităţilor publice cu privire la pericolul reprezentat de vectori şi bolile transmise prin aceştia, în vederea mobilizării familiilor şi a comunităţilor pentru a acţiona şi a se proteja.

Vectorii sunt organisme vii care pot transmite agenţi patogeni între oameni sau de la animale la oameni.

Cei mai cunoscuţi vectori – ţânţarii, muştele, gândacii, căpuşele şi unele rozătoare – sunt responsabili pentru transmiterea unei game variate de paraziţi, viruşi şi bacterii care afectează oamenii şi animalele. Mulţi dintre aceşti vectori se hrănesc cu sângele mamiferelor (inclusiv omul), păsărilor şi reptilelor, ingerând microorganisme patogene de la o gazdă infectată (umană sau animală) pe care le transmit apoi la o nouă gazdă, după ce agentul patogen s-a replicat. Odată ce un vector devine infecţios, acesta este capabil să transmită agentul patogen pentru tot restul vieţii sale, în timpul fiecărei muşcături ulterioare.

Bolile transmise de vectori sunt o problemă de sănătate publică globală, reprezentând mai mult de 17% din toate bolile infecţioase, provocând peste 700.000 de decese anual. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), până la 80% din populaţia lumii este expusă riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori, cea mai importantă povară a acestor boli aflându-se în prezent în zonele tropicale şi subtropicale, afectând în mod disproporţionat cele mai sărace populaţii.

Din 2014, focare majore de febră Denga, malarie, febră Chikungunya, febră galbenă şi Zika au afectat populaţii numeroase, curmând vieţi şi suprasolicitând sistemele de sănătate din multe ţări. Alte boli precum leishmanioza şi filariaza limfatică provoacă suferinţă cronică, dizabilitate şi stigmatizare ocazională.

Malaria este o infecţie parazitară transmisă de ţânţarul anofel (Anopheles mosquitoes), cunoscut şi ca „ţânţarul malariei”. Se estimează că provoacă 249 de milioane de cazuri la nivel global şi peste 608000 de decese în fiecare an, majoritatea deceselor apărând la copiii sub 5 ani.

Febra Denga este cea mai răspândită infecţie virală transmisă de ţânţarii Aedes. Peste 3,9 miliarde de persoane din peste 132 de ţări sunt expuse riscului de a contacta Denga, cu aproximativ 96 de milioane de cazuri simptomatice şi aproximativ 40000 de decese în fiecare an.

Alte boli virale transmise prin vectori includ infecţia cu virusurile Chikungunya, Zika şi West Nile, febra galbenă, encefalita japoneză (toate transmise de ţânţari), encefalita transmisă de căpuşe şi febra hemoragică Crimeea-Congo.

Pe lângă bolile virale, există şi infecţii bacteriene transmise de căpuşe la om, precum boala Lyme, Rickettsiozele şi Tularemia.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a dezvoltat Răspunsul global pentru controlul vectorilor în perioada 2017–2030 (RGCV), oferind astfel o nouă strategie de consolidare a controlului vectorilor la nivel mondial, printr-o capacitate sporită, o supraveghere îmbunătăţită, o mai bună coordonare şi o acţiune integrată între sectoare şi boli.

În mod specific, OMS se implică în lupta împotriva bolilor transmise de vectori prin:

§ furnizarea de recomandări bazate pe dovezi pentru controlul vectorilor şi protejarea oamenilor împotriva infecţiilor;

§ oferirea de sprijin tehnic ţărilor, astfel încât acestea să poată gestiona eficient cazurile şi focarele;

§ sprijinirea ţărilor pentru a-şi îmbunătăţi sistemele de raportare şi a evalua adevărata povară a bolii;

§ furnizarea de instruire (consolidarea capacităţilor) privind managementul clinic, diagnosticul şi controlul vectorial cu sprijinul centrelor sale de colaborare;

§ sprijinirea dezvoltării şi evaluării de noi instrumente, tehnologii şi abordări pentru bolile transmise prin vectori, inclusiv tehnologiile de control al vectorilor şi managementul bolilor.

În România, modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente), precum şi intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri din zone endemice au reprezentat factori favorizanţi pentru apariţia unor cazuri de malarie, febră Denga şi infecţii cu virusul Zika.

În România sunt supravegheate epidemiologic următoarele boli:

• Malaria

• Meningita West-Nile

• Encefalita de căpuşă (TBE)

• Febra butonoasă

• Boala Lyme

Multe dintre aceste boli pot fi prevenite prin măsuri de autoprotecţie şi prin mobilizarea comunităţii.

Un element crucial în reducerea poverii bolilor transmise de vectori este schimbarea comportamentului uman, în sensul adoptării măsurilor preventive.

Îmbunătăţirea gradului de conştientizare a populaţiei este esenţial, astfel încât, oamenii, să ştie cum să se protejeze pe ei înşişi şi comunităţile lor, de ţânţari, căpuşe, insecte, muşte şi alţi vectori.

Accesul la apă şi canalizare este un factor foarte important în controlul şi eliminarea bolilor. Măsurile de îmbunătăţire a stocării apei şi îmbunătăţirea sistemelor de canalizare contribuie alături de adoptarea comportamentelor preventive la controlul acestor boli la nivel de comunitate.

Măsuri recomandate populaţiei pentru a preveni bolile transmise prin ţânţari:

• purtaţi îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşiţi seara din locuinţe sau când mergeţi în zone cu vegetaţie sau pe malul apelor;

• utilizaţi substanţe repelente pentru ţânţari comercializate în farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplică pe părţile descoperite ale corpului (în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă);

• împiedicaţi pătrunderea ţânţarilor în casă prin folosirea de plase de protecţie la ferestre/uşi;

• utilizaţi substanţe insecticide în locuinţă/în jurul locuinţei;

• utilizaţi sisteme de aer condiţionat în locuinţă;

• utilizaţi plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber;

• acoperiţi pătuţul sau căruciorul copilului cu plase împotriva ţânţarilor.

Înmulţirea ţânţarilor poate fi oprită prin:

• evacuarea apei din subsoluri;

• repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuinţelor;

• evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie şi în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);

• îndepărtarea gunoaielor menajere în care se pot adăposti ţânţarii.

Măsuri recomandate populaţiei pentru a preveni bolile transmise prin căpuşe:

Măsuri de protecţie personală împotriva infestării cu căpuşe

• purtaţi haine deschise la culoare, cu mâneci lungi şi pantaloni lungi introduşi în şosete de culoare deschisă şi textură mai deasă;

• purtaţi pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (nu este indicat să purtaţi papuci/sandale în zonele endemice);

• aplicaţi substanţe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizaţi spray-uri cu repelenţi pe bază de permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);

• trataţi hainele purtate în aer liber, după activităţi desfăşurate în zone cu potenţial de infestare cu căpuşe, prin spălare şi uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel puţin o oră;

• inspectaţi corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii. Înlăturaţi prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul căpuşei să nu rămână în piele);

• după înlăturarea căpuşelor dezinfectaţi pielea cu alcool (70%) şi aplicaţi un unguent cu antibiotic cu spectru larg.

Împiedicarea înmulţirii căpuşelor se poate realiza prin:

1. managementul habitatelor favorabile căpuşelor - în zonele rezidenţiale în care s-a constatat o infestare semnificativă cu ixodide trebuie luate următoarele măsuri:

• reduceţi vegetaţia înaltă (ierburi, tufişuri)

• înlăturaţi frunzele moarte şi crengile căzute; distrugeţi-le prin ardere

• înlăturaţi vegetaţia din vecinătatea sau de pe pereţii caselor

• acoperiţi găurile/crăpăturile din pereţii caselor

2. managementul animalelor gazdă

• descurajaţi prezenţa rozătoarelor (depozitaţi corect gunoiul menajer, depozitaţi corect proviziile – inclusiv grâne, fân, etc., folosiţi capcane, momeli otrăvite, etc)

• descurajaţi prezenţa unor animale sălbatice (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi, etc.) în apropierea casei

• aplicaţi tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte).

3. managementul aplicării de acaricide sau prin controlul chimic (cu acaricide) a populaţiilor de căpuşe

• aplicarea prin pulverizare de formule recomandate de acaricide pe zone restrânse şi în microfocare; nu se fac aplicări masive prin pulverizare / stropire din avion sau maşină

• alegerea în funcţie de situaţie, de la caz la caz, a acaricidului şi a concentraţiilor celor mai potrivite.

Atenţie - aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de către personal calificat şi atestat în acest sens.

Referinţe

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/vector-borne-diseases

https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/what-cdc-is-doing/prevent-detect-and-respond.html

https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/php/data-research/national-strategy/index.html

https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/media/pdfs/2024/05/VBD-National-Strategy-508.pdf

https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/about/index.html

https://www.cdc.gov/mosquitoes/mosquito-control/mosquito-control-at-home.html

https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/hcp/clinical-guidance-immunocompromised/index.html

http://cnscbt.ro/index.php/metodologii

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 6/07.05.2025

Lansarea Campaniei Naţionale de Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi! Nu ai nevoie de alcool!” - Mai - Iunie 2025

Consumul de alcool reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, inclusiv în România, având implicaţii semnificative asupra sănătăţii individuale şi colective, vieţile a milioane de oameni din întreaga lume fiind afectate de acesta.

În perioada mai - iunie 2025 va fi lansată Campania Naţională de Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi! Nu ai nevoie de alcool!”, coordonată metodologic de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, având ca scop creşterea nivelului de informare şi conştientizare a adolescenţilor, părinţilor şi populaţiei generale privind impactul negativ pe care consumul de alcool îl are asupra sănătăţii şi vieţii.

Consumul de alcool creşte riscul de cancer de cavitate bucală, faringe, esofag, ficat, colo-rect şi sân, şi are efecte adverse asupra aparatului cardio-vascular şi aparatului digestiv. Alcoolul este o substanţă care poate să provoace adicţie, iar adolescenţii şi adulţii tineri au riscul cel mai ridicat de a fi afectaţi pe termen lung. Tinerii care consumă alcool au un risc de 4 ori mai mare de a deveni dependenţi de alcool la vârsta adultă.

În ciuda efectelor negative, alcoolul continuă să fie una dintre substanţele psiho‑active utilizate destul de mult, iar gradul de acceptare socială a consumului de alcool este unul ridicat.

În cadrul acestei campanii lansăm o provocare pentru toţi, în special pentru părinţi: încercaţi să nu consumaţi deloc alcool pe parcursul lunii iunie şi deveniţi un model pentru copii dumneavoastră!

Părinţii joacă un rol esenţial în crearea unui climat familial favorabil, promovarea valorilor, dezvoltarea atitudinilor pozitive şi formarea unor obiceiuri sănătoase, fără consum de alcool.

Consumul de alcool este periculos pentru adolescenţi. Cu cât adolescenţii întârzie debutul consumului de alcool, cu atât sunt mai puţin expuşi riscurilor asociate acestuia. De aceea, este esenţial ca părinţii să-şi ajute copiii în alegerea de a NU consuma alcool. Intervenţia timpurie a părinţilor poate preveni problemele legate de alcool la adolescenţi. Adolescenţii trebuie de asemenea să fie informaţi despre riscuri şi trebuie sprijiniţi pentru a face alegeri sănătoase.

Întrucât nu există un nivel de consum de alcool considerat sigur pentru sănătate, este recomandată evitarea acestuia, indiferent de vârstă.

Cum vă puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?

Părinţii joacă un rol esenţial în succesul campaniei, fiind cele mai importante modele pentru copiii lor. Aceştia se pot implica activ în această campanie prin exemplul personal, discutând deschis cu copiii despre alegeri sănătoase şi impactul consumului de alcool, precum şi renunţarea la consumul de alcool în luna iunie.

Consumul de alcool la nivel mondial

Consumul nociv de alcool duce la decesul a 3 milioane de oameni anual, la apariţia a 230 de tipuri diferite de boli şi totodată acesta afectează bunăstarea şi sănătatea altor persoane din familie şi comunitate, fiind responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolii, reprezentând principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură şi invaliditatea în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani şi totalizând 10% din toate decesele de la această grupă de vârstă.

În anul 2018, consumul total de alcool la nivel mondial a fost de 6,2 litri alcool pur /per persoană în vârstă de 15 ani şi peste, iar consumul neînregistrat (alcoolul care se află în afara sistemului obişnuit de control) a reprezentat 26% din consumul total.

Consumul de alcool la nivel european

În Regiunea Europeană a OMS, alcoolul cauzează aproape 1 milion de decese anual, contribuind în mod semnificativ la vătămări neintenţionate şi intenţionate. Impactul dăunător al consumului de alcool începe devreme în cursul vieţii. Expunerea prenatală la alcool poate duce la tulburări din spectrul sindromului alcoolic fetal (FASD), un termen ce acoperă o serie de defecte congenitale fetale care includ dizabilităţi fizice, mentale, iar mai târziu o serie de modificări comportamentale şi/sau de învăţare cu posibile implicaţii pe tot parcursul vieţii şi care, spre deosebire de multe alte dizabilităţi, sunt 100% prevenibile.

În plus, alcoolul este responsabil pentru 1 din fiecare al 4-lea deces în grupa de vârstă de 20-24 de ani, fiind şi o cauză principală a pierderii anilor de viaţă profesională şi prin urmare, a pierderilor de dezvoltare economică şi productivitate în Regiunea Europeană a OMS.

Consumul de alcool este cauza a aproximativ 17% din cazurile de cancer din cele şapte tipuri de cancer asociate. Consumul uşor până la moderat de alcool (mai puţin de 20 g de alcool pur pe zi) a fost asociat cu 13,3% din aceste cazuri, echivalentul a aproximativ 23 000 de cazuri noi de cancer în anul 2017 la nivel european.

Consumul de alcool în România

Consumul mediu anual de alcool în România este ridicat, situându-se la 10,3 litri alcool pur pe cap de locuitor în 2023.

În plus, în medie, peste o treime dintre adulţii din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puţin o dată pe lună în 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35,0 % comparativ cu media UE de 18,5 %). Există o disparitate de gen puternică în ceea ce priveşte consumul excesiv de alcool, mai mult de jumătate dintre bărbaţi (53,1 %), dar mai puţin de una din cinci femei (18,0 %) raportând un astfel de comportament în 2019.

Ratele stării de ebrietate repetate în rândul adolescenţilor din România, sunt îngrijorătoare, ele situându-se la nivelul de 17 %, similar cu media UE de 18 %.

Împreună, putem investi în sănătatea generaţiei viitoare prin susţinerea unei adolescenţe fără alcool, încă de astăzi!

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 5/05.05.2025

Ziua Mondială a Igienei Mâinilor - 5 mai 2025 -

Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene se alătură şi în acest an campaniei „Salvează vieţi: igiena mâinilor”, iniţiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu 17 ani în urmă, cu scopul de a promova o igienă corespunzătoare a mâinilor în domeniul asistenţei medicale.

Tema campaniei din acest an pune accent pe utilizarea adecvată a mânuşilor şi practicarea corectă a igienei mâinilor, sloganul campaniei fiind: ”Mănuşi uneori, igiena mâinilor întotdeauna!”

Mănuşile utilizate în sistemul sanitar sunt definite ca mănuşi de unică folosinţă. Aceste mănuşi se pot contamina la fel de uşor ca mâinile goale şi nu oferă protecţie 100%. Acestea trebuie îndepărtate, imediat după contactul cu pacientul, iar măsurile de igienă a mâinilor trebuie continuate.

În domeniul medical, utilizarea mănuşilor este esenţială pentru protecţia personalului şi a pacienţilor, însă în anumite situaţii, igiena corectă a mâinilor este suficientă, evitând astfel utilizarea inutilă a mănuşilor, care contribuie semnificativ la poluarea cu deşeuri din plastic.

Utilizarea adecvată a mănuşilor şi igiena mâinilor pot contribui la reducerea producerii acestor deşeuri. Se estimează că în perioada februarie-august 2020, au fost utilizate 3 miliarde de articole de echipament individual de protecţie, ceea ce a dus la producerea a 591 de tone de deşeuri pe zi, cea mai mare parte provenind din partea mănuşilor utilizate. Este important să conştientizăm impactul utilizării mănuşilor asupra mediului şi climei precum şi asupra generării şi gestionării deşeurilor, în special atunci când mănuşile sunt utilizate în mod inutil.

Prin urmare, este esenţial să se acorde prioritate în continuare practicilor optime de igienă a mâinilor (utilizând tehnica adecvată şi în conformitate cu cele 5 momente cheie ale igienei mâinilor) alături de utilizarea adecvată a mănuşilor în toate unităţile sanitare.

Prevenirea şi controlul infecţiilor, inclusiv igiena mâinilor, sunt esenţiale pentru obţinerea unei stări de sănătate mai bune pentru toţi oamenii, acestea fiind abordări practice, bazate pe dovezi şi cu impact demonstrat asupra calităţii îngrijirilor şi siguranţei pacienţilor, la toate nivelurile sistemului de sănătate.

Partea esenţială a programului „Salvează vieţi: igiena mâinilor”, o reprezintă faptul că toţi lucrătorii din domeniul sănătăţii ar trebui să îşi cureţe mâinile la momentul potrivit şi în modul potrivit.

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, personalul medico-sanitar trebuie să practice spălarea mâinilor cu apă şi săpun timp de 40-60 secunde sau să practice dezinfecţia igienică a mâinilor cu substanţe hidro-alcoolice timp de 20-30 secunde, respectând cu stricteţe cele 5 momente cheie ale igienei mâinilor atunci când oferă îngrijiri medicale:

1. Înainte de a intra în contact cu pacientul;

2. Înainte de a realiza proceduri aseptice;

3. După expunerea la fluide corporale;

4. După contactul cu pacientul;

5. După atingerea obiectelor aflate în contact sau în apropierea pacientului.

Spitalele şi unităţile de îngrijire medicală din întreaga lume sunt invitate să participe la o iniţiativă globală pentru a continua să crească gradul de conştientizare privind igiena mâinilor şi să reducă numărul infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) - care reprezintă o problemă importantă de sănătate publică nu numai din cauza frecvenţei lor şi a multitudinii şi severităţii efectelor generate asupra pacientului, cât şi din cauza complexităţii tot mai mare a îngrijirilor medicale necesare pentru a le preveni şi a le trata.

Mâinile curate salvează vieţi!

Surse:

https://www.who.int/campaigns/world-hand-hygiene-day

https://www.who.int/campaigns/world-hand-hygiene-day/registration-update

https://www.birmingham.ac.uk/research/centres-institutes/birmingham-plastics-network/sustainable-plastics-exhibition-2024/covid-19-the-plastic-pandemic

https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/analiza-date-supraveghere/

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 4/21.03.2025

Ziua Mondială a Apei. Conservarea gheţarilor

Ziua Mondială a Apei se sărbătoreşte anual în data de 22 martie, în urma deciziei Organizaţiei Naţiunilor Unite, în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro, din anul 1992. Sărbătorirea acestei zile are ca principal scop aducerea în atenţia opiniei publice a importantei protejării apelor, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.

Accesul la apă este un drept al omului. Cu toate acestea, se estimează că pe glob, un număr de 2,2 miliarde persoane trăiesc fără acces la apă potabilă sanogenă. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra calităţii vieţii şi asupra sănătăţii.

În cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă [11], se estimează că un ciclu al apei bine gestionat sprijină progresul în combaterea foametei şi asigurarea sănătăţii publice, a rezilienţei şi durabilităţii ecosistemelor.

Apa ca element esential în legătura dintre sistemul climatic, societatea umană şi mediu este importantă în procesul adaptării la schimbările climatice.

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei sprijină atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) 6: apă şi canalizare pentru toţi până în 2030.

De ziua mondială a apei în anul 2025, este lansat Raportul Naţiunilor Unite asupra dezvoltării apei, publicat de UNESCO în numele UN-Water. Raportul oferă factorilor de decizie cunoştinţe şi instrumente pentru a formula şi implementa politici durabile privind apa şi oferă exemple de bune practici şi analize aprofundate pentru a stimula idei şi acţiuni pentru o mai bună administrare în sectorul apei. Ediţia din 2025 se intitulează „Munţii şi gheţarii: depozitari ai apei”. ONU a declarat 2025 Anul Internaţional al Conservării Gheţarilor, prima Zi Mondială a Gheţarilor urmând să fie organizată pe 21 martie. Scopul este de a creşte conştientizarea globală privind conexiunile critice dintre criosferă, schimbările climatice, ciclul apei, economie, mediu şi societate.

Gheţarii se topesc mai repede ca niciodată. Pe măsură ce temperaturile pe glob cresc, prin topirea ghetarilor ciclul apei devine mai imprevizibil, acest lucru făcând posibilă apariţia unor fenomene extreme de tipul inundaţiilor, apariţiei secetei, a alunecărilor de teren şi creşterea nivelului mărilor. Nenumărate comunităţi şi ecosisteme sunt expuse riscului apariţiei dezastrelor naturale. Prin urmare, conservarea gheţarilor este o prioritate globală şi se conturează a fi o strategie de supravieţuire pentru oameni şi planetă.

În 2023 gheţarii au pierdut peste 600 de gigatone de apă, cea mai mare pierdere de masă înregistrată în ultimii 50 de ani. Aproximativ 70% din apa dulce de pe Pământ există sub formă de zăpadă sau gheaţă [12]. Aproape 2 miliarde de oameni se bazează pe apa din gheţari, topirea zăpezii şi scurgerile montane pentru: băut, agricultură şi producerea de energie [13]. Topirea gheţarilor duce inevitabil la creşterea nivelului mărilor la nivel mondial. Astăzi nivelul mărilor este cu aproximativ 20 cm mai mare decât în 1900 [14]. Limitarea încălzirii globale la 1,5°C ar putea salva gheţarii în două treimi din site-urile patrimoniului mondial [15].

Gheţarii sunt esenţiali pentru viaţă – apa rezultată din topirea acestora este esenţială pentru asigurarea surselor de apa potabilă, pentru agricultură, industrie, producţia de energie curată şi ecosisteme sănătoase.

Topirea rapidă a gheţarilor provoacă incertitudine asupra cantităţii de apă, cu impact asupra oamenilor şi a planetei.

Reducerile globale ale emisiilor de gaze cu efect de sera şi strategiile locale pentru conservarea gheţarilor sunt esenţiale.

Tema aleasă pentru celebrarea Zilei Mondiale a Apei din acest an, respectiv „Conservarea gheţarilor”, atrage atenţia asupra importanţei colaborării intersectoriale, pentru a pune conservarea gheţarilor în centrul planurilor de acţiune în contextul schimbărilor climatice şi a crizei globale a apei.

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 3/06.03.2025

Lansarea Campaniei Naţionale de Informare, Educare şi Comunicare „Copil vaccinat: copil protejat!”

În perioada martie-aprilie 2025, la nivelul întregii ţări se vor desfăşura activităţi de promovare a vaccinării, conform Calendarului Naţional de Vaccinare.

Această iniţiativă urmăreşte să crească nivelul de conştientizare cu privire la importanţa vaccinărilor şi să încurajeze părinţii să-şi protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

De ce este importantă vaccinarea?

Prin prevenirea răspândirii bolilor infecţioase, vaccinarea are un rol crucial în protejarea sănătăţii copiilor. An de an vaccinarea salvează milioane de vieţi şi alte milioane de oameni sunt protejaţi prin vaccinare de numeroase boli şi dizabilităţi.

Atunci când o parte semnificativă a oamenilor este protejată prin vaccinare de apariţia bolii, apare fenomenul de „imunitate de grup”, transmiterea bolii este încetinită, ajungând să fie protejate inclusiv persoanele care nu pot beneficia de vaccinare, de exemplu copiii cu vârste prea mici pentru a primi un anumit vaccin, nou-născuţii, persoane care suferă de anumite afecţiuni pentru care este contraindicată vaccinarea. Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai cost-eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a promova sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii.

Calendarul Naţional de Vaccinare din România

Obiectivul vaccinărilor incluse în Calendarul Naţional de Vaccinare este de a proteja sănătatea populaţiei împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.

Aceste boli sunt: hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecţiile cu Haemophilus influenzae tip B, infecţiile pneumococice, rujeola, rubeola şi oreionul. [i]

Ce activităţi sunt programate în cadrul campaniei?

Deşi vaccinarea are beneficii, ratele de vaccinare rămân sub nivelurile optime în unele comunităţi, ceea ce împiedică instalarea „imunităţii de grup”. De aceea, prin intermediul acestei campanii urmărim realizarea unor activităţi care să contribuie la reducerea acestui decalaj prin educaţie şi informare ţintită:

· Sesiuni educaţionale: sesiuni, seminare, ateliere de lucru interactive pentru părinţi şi profesionişti din sistemul educaţional.

· Workshop-uri: sesiuni de lucru interactive ale profesioniştilor din sistemul educaţional şi din sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor optime prin care părinţii pot să fie mai bine informaţi în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării.

· Acţiuni la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari, mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi pentru a răspunde întrebărilor populaţiei.

· Implicarea mass-media: pregătirea de materiale informative care să poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică, website-urile Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică) participarea profesioniştilor la emisiuni radio sau televiziune pentru ca mesajele să fie transmise către o audienţă cât mai largă.

· Programe la nivelul şcolilor: Realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea părinţilor.

Institutul Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile de sănătate publică judeţene atrag atenţia asupra importanţei respectării recomandărilor medicale în ceea ce priveşte vaccinarea copiilor. „Vaccinarea este modalitatea sigură, eficientă şi rapidă prin care putem să protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot conduce la decese. Prin vaccinare putem evita episoade de boală ale copiilor, episoade de internare şi chiar decesele produse de boli pentru care există metode de prevenire.”

Cum vă puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?

Oamenii din comunităţi se pot implica activ în această campanie prin participarea la evenimentele locale care se vor organiza, prin distribuirea materialelor informative şi a informaţiilor primite şi prin încurajarea prietenilor şi a familiei de a-şi vaccina copiii.

Referinţe

[1] Programul Naţional de vaccinare aprobat prin HG nr 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate publicat în Monitorul Oficial al României, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică publicat în Monitorul Oficial al României, partea i, nr. 320 bis/1.iv.2022

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/29.01.2025

Ziua Internaţională a Bolilor Rare, 28 februarie 2025

Ziua Internaţională a Bolilor Rare este celebrată în fiecare an pe 28 februarie (29 februarie în anii bisecţi, fiind cea mai rară zi din calendar), cu intenţia de a creşte conştientizarea asupra bolilor rare inclusiv impactul lor asupra vieţii pacienţilor şi familiilor lor şi oferă tuturor persoanelor oportunitatea de a milita împreună cu cele peste 1000 de asociaţii de pacienţi din 74 de state pentru echitate, acces la servicii de diagnostic, tratament şi oportunităţi sociale, pentru persoanele care trăiesc cu o boală rară.

O boală rară este o boală care afectează mai puţin de 1 din 2000 de persoane.

Mesajul cheie pentru Ziua Internaţională a Bolilor Rare în anul 2025 este „Mai mult decât vă imaginaţi!”

La nivel mondial sunt identificate peste 6000 de boli rare caracterizate de o mare diversitate de simptome, care variază nu numai de la boală la boală, ci şi de la pacient la pacient. Se estimează că aproximativ 5% dintre cetăţenii lumii sunt afectaţi de o boală rară, 72% dintre bolile rare sunt genetice, celelalte fiind rezultatul infecţiilor virale sau bacteriene, alergiilor, factorilor din mediul înconjurător si nu în ultimul rând să nu uităm de existenţa neoplaziilor rare (există în jur de 200 de tipuri de cancere rare).

În Europa, numărul de boli pentru care se realizează screening neonatal variază semnificativ, de la 2-3 boli în unele ţări (România, Cipru) la peste 25 în altele (Italia, Austria, Portugalia).

Preşedintele Societăţii Internaţionale de Screening Neonatal (ISNS), Dr. James R. Bonham recomandă ca în România să fie setate scopuri realiste, la care să contribuie echipe multidisciplinare, cu respectarea autonomiei naţionale şi colaborarea cu reţelele europene de referinţă pentru boli rare şi cu Preşedinţiile Consiliilor UE trecute şi viitoare (Slovenia, Franţa, Republica Cehă, Suedia). Pentru a rezolva aceste decalaje între Europa de Sud-Est şi restul continentului trebuie consolidată cooperarea internaţională şi regională pentru ca măcar infrastructura de bază pentru screening neonatal să fie pusă la punct. Sunt necesare, de asemenea, eforturi pentru intensificarea schimbului de bune practici, identificarea de noi surse de finanţarea şi coordonarea cu instituţiile europene.

În acest context, Comisia Europeană are ca obiective creşterea capacităţii de cercetare, asigurarea programelor de instruire a profesioniştilor din sistemul de sănătate, dar şi a pacienţilor, pentru a veni în sprijinul celor 30 de milioane de cetăţeni europeni care trăiesc cu o boală rară, pentru a le asigura acces rapid la diagnostic precoce, tratament personalizat şi creşterea calităţii vieţii. Se preconizează că toate statele membre vor utiliza cea mai recentă versiune a International Classification of Diseases 11th Revision (ICD-11) pentru raportarea statisticilor privind decesele şi bolile (în conformitate cu Regulamentul din Nomenclatura OMS adoptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii în 1967).

ICD-11 include aproximativ 5500 de boli rare şi sinonimele lor. Bolile rare sunt actualizate periodic, în strânsă colaborare şi identitate conceptuală cu Orphanet. Lucrarea este, de asemenea, legată de „WHO Collaborative Global Network 4 Rare Diseases”.

În România, în evidenţe se află peste 8.000 de persoane cu boli rare, dar se estimează că numărul acestora este posibil mult mai mare. O mare provocare cu care ţara noastră se confruntă este realizarea screening-ului neonatal; este importantă comunicarea cu părinţii încă din timpul sarcinii, şi trimiterea acestora către centre specializate deoarece este esenţială testarea nou-născutului într-un interval scurt de timp după naştere, pentru a descoperi boli congenitale rare în perioada pre-simptomatică, când detecţia timpurie şi tratamentul sunt cruciale pentru a preveni consecinţe ireversibile asupra sănătăţii sau chiar decesul.

În prezent, Institutul Naţional de Sănătate Publică în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi cu asociaţiile pacienţilor cu boli rare, are în plan dezvoltarea Registrului Naţional al Bolilor Rare, în acord cu recomandările Consiliului Uniunii Europene privind acţiunea în domeniul bolilor rare.

Registrul Naţional al Bolilor Rare este o resursă esenţială pentru a înţelege mai bine şi a răspunde problematicilor complexe ridicate de bolile rare.

În tot acest context, Ziua Internaţională a Bolilor Rare oferă prilejul de a milita pentru un progres real la nivel local, naţional şi internaţional al acţiunilor şi intervenţiilor menite să îmbunătăţească calitatea serviciilor medicale de diagnostic şi tratament pentru bolile rare şi să asigure egalitatea de şanse în integrarea socială a pacienţilor diagnosticaţi cu o boală rară.

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/29.01.2025

Poluare cu pulberi - 28.01.2025

Ca urmare a informărilor primite de la Agenţia de Protecţie a Mediului Dolj privind depăşiri ale concentraţiei zilnice admise pentru indicatorii PM 2,5 şi PM10 (fracţii ale pulberilor în suspensie din aerul ambiental) la toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Craiova, Direcţia de Sănătate Publică Dolj face următoarele precizări:

- Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule solide foarte mici şi picături lichide prezente în aer;

- Poluarea aerului cu pulberi poate agrava simptomele astmului, producând tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii.

Direcţia de Sănătate Publică monitorizează permanent impactul factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populaţiei ,activitate care este valorificată anual prin Raportul stării de sănătate a comunităţii judeţului Dolj, publicat pe site-ul instituţiei.

Conform datelor din aceste rapoarte reiese faptul că în judeţul Dolj şi în oraşul Craiova nu au fost semnalate probleme de sănătate determinate de poluarea aerului.

Având în vedere că episoadele de depăşire ale concentraţiei zilnice admise se pot repeta, recomandăm ca în zilele cu condiţii meteorologice deosebite (calm atmosferic, umiditate ridicată, vânt) persoanele vulnerabile cum ar fi vârstnicii, copiii, persoanele cu afecţiuni respiratorii preexistente (BPCO, astm bronşic) sau cu diferite comorbidităţi, să evite deplasarea în aer liber iar dacă acest lucru nu este posibil este preferabil să poarte mască facială. La apariţia simptomelor respiratorii sau la agravarea celor preexistente să se prezinte la medic.

DSP Dolj

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 1/20.01.2025

Campania Promovarea sănătăţii mintale - 2025

Sub sloganul „Mai multă viaţă, mai puţine ecrane!” în perioada lunilor ianuarie şi februarie 2025, INSP îşi îndreaptă atenţia spre promovarea sănătăţii mintale, organizând la nivel naţional campania cu tema Dependenţa de ecrane, noua provocare a erei digitale; cum o gestionăm?

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale şi a „stării de bine”, descriind nu numai absenţa bolii, ci şi capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viaţa familială, socială şi profesională.

OMS descrie sănătatea mintală ca fiind o stare de bunăstare mentală care le permite oamenilor să facă faţă stresului vieţii, să-şi realizeze abilităţile, să înveţe, să lucreze bine şi să contribuie la comunitatea lor.

În orice moment al vieţii, un set divers de factori individuali, familiali, comunitari şi structurali se pot combina pentru a proteja sau submina sănătatea mintală.

Odată cu dezvoltarea tehnologică a apărut o tendinţă crescândă a oamenilor (în special a populaţiei tinere) de a reduce comunicarea faţă în faţă, comportament care, a crescut îngrijorarea faţă de dependenţa de ecran. Din ce în ce mai multe studii asociază dependenţa de ecrane, în special la tinerii de vârstă şcolară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării. Unele dintre acestea susţin că un comportament repetitiv şi nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanţe precum drogurile şi alcoolul şi poate duce la dezvoltarea unei dependenţe numită şi „dependenţă tehnologică”.

Sondajul de opinie Eurobarometru (https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3032) privind sănătatea mintală din octombrie 2023 arată că:

· 46% dintre respondenţi s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoţională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate).

· 89% dintre respondenţi consideră că promovarea sănătăţii mintale este la fel de importantă ca şi promovarea sănătăţii fizice.

· 54% dintre respondenţii cu o problemă de sănătate mintală nu au primit ajutor de la un profesionist. Problemele de sănătate mintală sunt mai răspândite la grupele de vârstă mai tinere: 59% la 16-24 ani, 56% la 25-39 ani, 48% la 40-54 ani, 35% la 55 ani şi peste.

· Respondenţii consideră că cei mai importanţi factori care contribuie la menţinerea unei bune sănătăţi mintale, sunt condiţiile de viaţă (60%), urmate de securitatea financiară (53%), activitatea fizică şi contactul social (ambele 41%).

· Cele mai frecvent diagnosticate boli de sănătate mintală includ depresia, anxietatea generalizată şi tulburările de alimentaţie.

Profilul de ţară din anul 2023 în ceea ce priveşte situaţia stării de sănătate arată că România înregistrează cea mai scăzută prevalenţă a afecţiunilor de sănătate mintală în rândul ţărilor UE., aspect care se poate datora neînregistrării şi neraportării diagnosticelor de tulburare mintală sau de comportament. Cu toate acestea, în România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.

Potrivit Tabloului Sănătăţii Mintale în România din 2023, raport al Consiliului Economic şi Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulţilor din România sunt tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9% prevalenţa), datele fiind provenite din studii realizate cu eşantioane reprezentative.

În acest context, campania lunii februarie se adresează în special copiilor, adolescenţilor, dar şi părinţilor acestora precum şi populaţiei generale, deoarece prin creşterea nivelului de conştientizare şi încurajarea unui stil de viaţă orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanşarea unor tulburări mintale, cât şi a unor tulburări de comportament.

INSP

Comunicate vechi

---

[1] https://www.unodc.org/lpo-brazil/en/frontpage/2024/06/unodc-world-drug-report-2024-harms-of-world-drug-problem-continue-to-mount-amid-expansions-in-drug-use-and-markets.html?utm_source=chatgpt.com

[2] https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en

[3] https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-induced-deaths_en

[4] https://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2025/02/RN_2024.pdf

[5] https://www.unodc.org/unodc/en/data-and-analysis/world-drug-report-2024.html

[6] https://euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en

[7] https://www.unodc.org/unodc/en/hiv-aids/new/publications.html

[8] https://nida.nih.gov/research-topics/mental-health

[9] https://www.emcdda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en

[10] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629

[11] https://www.un.org/sustainabledevelopment/

[12] https://wmo.int/topics/cryosphere/launch-of-website-international-year-of-glaciers-preservation-2025

[13] https://www.unwater.org/publications/un-world-water-development-report

[14] https://www.ipcc.ch/site/assets/uploads/sites/3/2020/05/SROCC_FAQs.pdf

[15] World Heritage Glaciers Sentinels of climate change https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/2022-040-En.pdf

---