COMUNICAT DE PRESĂ 03.08.2026

1-7 august 2026 - Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân

În fiecare an, în perioada 1-7 august, este marcată Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân o iniţiativă globală susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF, ministerele sănătăţii din numeroase ţări şi organizaţiile partenere din societatea civilă. Tema din acest an, respectiv: „Alăptarea pentru un început de viaţă sustenabil: să consolidăm ceea ce funcţionează”, subliniază importanţa menţinerii şi extinderii intervenţiilor şi politicilor care şi-au demonstrat eficienţa în protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării, cu beneficii pentru sănătatea populaţiei şi dezvoltarea durabilă. Evenimentul are ca scop promovarea beneficiilor alăptării şi susţinerea mamelor pentru a oferi copiilor un start sănătos în viaţă.

Alăptarea reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenţii de sănătate publică, cu beneficii demonstrate atât pentru copil, cât şi pentru mamă.

Pentru copil, laptele matern furnizează toţi nutrienţii necesari dezvoltării armonioase în primele luni de viaţă, contribuind la maturizarea sistemului imunitar, favorizând dezvoltarea cognitivă şi reducând riscul infecţiilor şi al unor boli cronice (precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2) pe parcursul vieţii. Alăptarea reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de protecţie pentru sănătatea copilului încă din primele luni de viaţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, urmată de continuarea alăptării, împreună cu alimentaţia complementară adecvată, până la vârsta de doi ani şi chiar peste această vârstă, atât timp cât mama şi copilul doresc.

Beneficiile alăptării se extind şi asupra sănătăţii mamei, contribuind la recuperarea după naştere, reducerea riscului unor afecţiuni cronice, inclusiv a cancerului de sân şi a cancerului ovarian şi la consolidarea legăturii emoţionale dintre mamă şi copil.

Laptele matern este un aliment unic, gratuit, de calitate şi de neînlocuit, ale cărui caracteristici nu pot fi reproduse de produsele comerciale destinate alimentaţiei sugarilor. Din perspectiva sănătăţii publice, investiţiile în educaţia pentru sănătate, serviciile de consiliere în alăptare şi politicile care facilitează concilierea vieţii profesionale cu responsabilităţile familiale reprezintă măsuri esenţiale pentru protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării, cu efecte favorabile asupra sănătăţii mamei şi copilului şi asupra reducerii inegalităţilor în sănătate. Datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF arată că, la nivel mondial, aproximativ 48% dintre sugarii cu vârsta sub şase luni sunt alăptaţi exclusiv. Deşi acest indicator a înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimii ani, nivelul actual rămâne sub obiectivele internaţionale privind nutriţia sugarului, ceea ce evidenţiază necesitatea consolidării programelor de promovare şi susţinere a alăptării.

Deşi studiile şi cercetările recente sugerează o tendinţă de creştere a prevalenţei alăptării exclusive în România, nu există în prezent date naţionale oficiale recente care să actualizeze indicatorul privind alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni. Ultimul studiu naţional realizat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF România (2011) a raportat o rată a alăptării exclusive până la vârsta de şase luni de 12,6%, ceea ce subliniază necesitatea continuării măsurilor de promovare şi sprijinire a alăptării. Lipsa unor date naţionale actualizate evidenţiază necesitatea consolidării sistemelor de monitorizare a practicilor de alimentaţie a sugarului, precum şi continuarea intervenţiilor de promovare şi susţinere a alăptării.

Marcarea Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân din acest an, reprezintă un prilej de reafirmare a importanţei protejării, promovării şi susţinerii alăptării printr-o abordare integrată, fundamentată pe dovezi ştiinţifice şi pe colaborarea dintre sistemul de sănătate, autorităţile publice, angajatori şi comunitate.

Alăptarea nu reprezintă doar o alegere individuală, ci şi o responsabilitate colectivă. Crearea unui mediu favorabil mamelor care alăptează contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, la reducerea poverii bolilor şi la dezvoltarea unor comunităţi mai sănătoase şi mai reziliente. Aceasta este una dintre cele mai valoroase investiţii într-un început sănătos de viaţă. Împreună putem construi o societate care sprijină fiecare mamă şi fiecare copil.

Încurajăm viitorii părinţi şi familiile să solicite informaţii şi sprijin din partea medicilor, moaşelor, asistenţilor medicali şi consilierilor în alăptare, pentru ca fiecare copil să beneficieze de cel mai bun început în viaţă.

Sprijin pentru alăptare. Sănătate pentru viitor.

Surse

1. World Health Organization. Breastfeeding Brief. Geneva, 2025.

2. World Health Organization. Breastfeeding. Geneva, 2025

3. UNICEF & World Health Organization. World Breastfeeding Week Statement, 2024.

4. Nutrients2021, 13(11), 3998; https://doi.org/10.3390/nu13113998, Breastfeeding Practices and Determinant Factors of Exclusive Breastfeeding among Mothers of Children Aged 0–23 Months in Northwestern Romania

5. Direcţii şi acţiuni de promovare a alăptării în România – Policy Brief (UNICEF România)

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ 20.07.2026

Iulie 2026 – Informare privind efectele nocive ale poluanţilor organici persistenţi (POPs) asupra mediului şi sănătăţii umane

În cadrul activităţilor de informare şi educare pentru sănătate desfăşurate în luna iulie 2026, Institutul Naţional de Sănătate Publică atrage atenţia asupra efectelor nocive ale poluanţilor organici persistenţi (Persistent Organic Pollutants – POPs) asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător.

Poluanţii organici persistenţi reprezintă o categorie de substanţe chimice cu toxicitate ridicată, de origine naturală sau antropică, caracterizate prin persistenţă îndelungată în mediu, capacitatea de transport pe distanţe mari, bioacumulare în organismele vii şi biomagnificare de-a lungul lanţului trofic. Aceste proprietăţi determină expunerea populaţiei chiar şi în regiuni aflate la mare distanţă de sursele de poluare.

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, adoptată în anul 2001 sub egida Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), constituie principalul instrument internaţional destinat eliminării sau restricţionării producerii, utilizării şi emisiilor acestor substanţe. România este stat parte la Convenţie şi aplică prevederile acesteia prin legislaţia naţională şi prin Regulamentul (UE) 2019/1021 privind poluanţii organici persistenţi, cu modificările şi completările ulterioare.

La adoptarea Convenţiei, lista cuprindea 12 substanţe considerate prioritare, incluzând pesticide organoclorurate (DDT, aldrin, dieldrin, clordan, heptaclor, mirex, toxafen şi endrin), produse chimice industriale (PCB şi HCB) şi produşi rezultaţi neintenţionat din procese de combustie şi procese industriale (dioxine şi furani). Ulterior, lista a fost extinsă prin includerea altor substanţe persistente, printre care unele substanţe per- şi polifluoroalchilice (PFAS), compuşi bromuraţi utilizaţi ca substanţe ignifuge şi alte substanţe identificate ca prezentând risc pentru sănătatea umană şi mediu. În present, în cadrul Convenţiei de la Stockholm, substanţele sunt împărţite în trei categorii principale, în funcţie de riscuri şi necesităţi:

Substanţe supuse eliminării (Anexa A): Producţia şi utilizarea acestora trebuie să înceteze complet. Multe pesticide (cum ar fi Aldrin, Dieldrin, Mirex şi DDT-ul pentru uz agricol) fac parte din această categorie.

Substanţe supuse restricţiilor (Anexa B): Producţia şi utilizarea lor sunt permise doar în mod excepţional şi doar pentru scopuri specifice bine definite (ex. utilizarea de DDT pentru controlul vectorilor de malarie în anumite ţări).

Substanţe formate neintenţionat (Anexa C): Acestea nu sunt produse intenţionat, ci sunt eliberate ca produse secundare în procesele de ardere sau industriale (ex. dioxinele şi furanii). Pentru acestea, statele trebuie să implementeze măsuri de reducere şi minimizare a emisiilor.

La nivelul Uniunii Europene, măsurile de restricţionare şi eliminare a POPs au determinat reducerea semnificativă a emisiilor acestor poluanţi în ultimele două decenii. Monitorizarea continuă a contaminanţilor chimici în factorii de mediu şi în lanţul alimentar rămâne o prioritate pentru evaluarea riscurilor asupra sănătăţii populaţiei. Substanţele formate neintenţionat, precum dioxinele, furanilor şi PCB urile rezultate din procese de ardere, reprezintă singurele POP-uri la care populaţia se poate expune în prezent, responsabilitatea comună a întregii populaţii se referă la acţiunile prin care se reduc emisiilor prin evitarea arderii necontrolate şi adoptarea unor practici sigure în gospodărie.

Institutul Naţional de Sănătate Publică desfăşoară, în cadrul Programului Naţional de Monitorizare a Factorilor Determinanţi din Mediul de Viaţă şi de Muncă, activităţi de supraveghere a contaminanţilor chimici din alimente, inclusiv din produsele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică. Rezultatele monitorizării sunt evaluate în raport cu limitele maxime stabilite de legislaţia europeană privind siguranţa alimentară.

Expunerea populaţiei la poluanţii organici persistenţi

Principala cale de expunere pentru populaţia generală este reprezentată de consumul alimentelor contaminate, în special al produselor de origine animală cu conţinut ridicat de grăsimi. Expunerea poate avea loc şi prin inhalarea aerului contaminat, ingestia particulelor de praf din mediul interior, contactul cu produse care conţin astfel de substanţe sau prin expunere profesională în anumite sectoare industriale.

Datorită caracterului lor lipofil, POPs se acumulează în ţesutul adipos şi pot persista în organism perioade îndelungate, chiar şi după încetarea expunerii.

Efectele asupra sănătăţii

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA), Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), expunerea cronică la poluanţi organici persistenţi poate fi asociată cu:

tulburări endocrine şi metabolice;

afectarea dezvoltării neurologice şi neurocomportamentale;

diminuarea răspunsului sistemului imunitar;

tulburări de reproducere şi fertilitate;

afectarea dezvoltării fetale şi a copilului;

hepatotoxicitate;

creşterea riscului pentru anumite tipuri de cancer;

boli cardiovasculare şi metabolice.

Copiii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi persoanele expuse profesional reprezintă grupele populaţionale cele mai vulnerabile.

Impactul asupra mediului

Poluanţii organici persistenţi afectează calitatea aerului, apei şi solului şi pot determina efecte adverse asupra biodiversităţii şi funcţionării ecosistemelor. Bioacumularea şi biomagnificarea acestora contribuie la contaminarea speciilor aflate la toate nivelurile lanţurilor trofice, inclusiv a celor din vârful acestora.

Abordarea integrată „One Health”, promovată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, evidenţiază legătura dintre sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor şi starea ecosistemelor, subliniind importanţa prevenirii poluării chimice.

Recomandări pentru populaţie

Pentru reducerea expunerii la poluanţii organici persistenţi se recomandă:

informarea din surse oficiale privind utilizarea în siguranţă a produselor chimice;

respectarea instrucţiunilor înscrise pe etichetele produselor;

evitarea utilizării pesticidelor provenite din surse neautorizate;

depozitarea produselor chimice în locuri inaccesibile copiilor;

evitarea arderii deşeurilor menajere şi vegetale;

aerisirea periodică a locuinţei şi îndepărtarea regulată a prafului din spaţiile interioare;

adoptarea unei alimentaţii echilibrate şi variate, cu limitarea consumului excesiv de grăsimi animale;

colectarea separată şi predarea în puncte autorizate a deşeurilor periculoase (echipamente electrice şi electronice, baterii, uleiuri uzate, pesticide expirate, medicamente neutilizate);

respectarea măsurilor de protecţie a mediului şi susţinerea reciclării.

Reducerea expunerii populaţiei la poluanţii organici persistenţi reprezintă o prioritate de sănătate publică şi de protecţie a mediului. Aplicarea măsurilor prevăzute de Convenţia de la Stockholm şi de legislaţia Uniunii Europene, împreună cu informarea corectă a populaţiei şi adoptarea unor comportamente preventive, contribuie la diminuarea riscurilor asupra sănătăţii şi la protejarea generaţiilor viitoare.

Expunerea la poluanţii organici persistenţi reduce calitatea vieţii. Protejează-ţi sănătatea şi respectă mediul!

COMUNICAT DE PRESĂ 30.06.2026

Campania naţională de prevenire a consumului de tutun şi a utilizării produselor emergente cu nicotină - „Respiră curat, alege sănătatea!”

Slogan: „Fii informat! Fără nicotină, fără compromis!”

#GeneraţiaFărăTutun

Institutul Naţional de Sănătate Publică derulează în perioada iulie - august 2026, campania naţională „Respiră curat, alege sănătatea!”, având ca obiectiv creşterea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la efectele consumului de tutun şi ale utilizării produselor emergente cu nicotină.

Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai importante cauze evitabile de îmbolnăvire, dizabilitate şi deces prematur. Fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, cancer, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat de tip 2 şi continuă să genereze o povară semnificativă asupra stării de sănătate a populaţiei şi asupra sistemului de sănătate.

În România, datele disponibile indică menţinerea unei prevalenţe ridicate a consumului de tutun convenţional, în special în rândul bărbaţilor şi al persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani. Estimările IHME - Global Burden of Disease 2023 arată că fumatul se menţine pe locul al doilea în ierarhia factorilor de risc care contribuie la deces prematur şi dizabilitate în România, după hipertensiunea arterială sistolică ridicată.

O provocare tot mai importantă pentru sănătatea publică este reprezentată de utilizarea produselor emergente - ţigaretelor electronice, a produselor din tutun încălzit şi a altor produse cu nicotină. Acestea sunt promovate frecvent prin arome, design atractiv, comunicare digitală şi mesaje care pot crea percepţia eronată că utilizarea lor ar fi lipsită de riscuri.

Datele provenite din studiile realizate în rândul adolescenţilor evidenţiază niveluri îngrijorătoare ale experimentării şi consumului atât în România, cât şi la nivel european. Utilizarea ţigaretelor electronice creşte odată cu vârsta, iar la adolescenţii de 15 ani din România prevalenţa utilizării în ultimele 30 de zile este mai ridicată decât media internaţională în ţările HBSC, atât în rândul fetelor, cât şi al băieţilor. Datele naţionale indică, de asemenea, o suprapunere importantă între consumul de ţigarete convenţionale şi utilizarea ţigaretelor electronice sau a produselor din tutun încălzit.

Nicotina produce dependenţă, iar expunerea în perioada copilăriei şi adolescenţei poate afecta procesele de dezvoltare cerebrală, atenţia, memoria şi controlul impulsurilor. Aerosolii proveniţi din ţigaretele electronice şi emisiile produselor din tutun încălzit nu sunt inofensive şi pot conţine nicotină, particule fine şi alte substanţe cu potenţial toxic pentru sistemul respirator şi cardiovascular.

Astfel, campania 2026 se adresează cu prioritate copiilor şi adolescenţilor cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, având ca obiectiv prevenirea iniţierii consumului.

Principalele mesaje ale campaniei sunt:

· fumatul şi utilizarea produselor cu nicotină produc dependenţă;

· ţigaretele electronice şi produsele din tutun încălzit nu sunt lipsite de riscuri;

· prevenirea iniţierii este mai uşoară decât combaterea dependenţei;

· expunerea pasivă la fum şi aerosoli trebuie prevenită;

· renunţarea la fumat/vapat aduce beneficii pentru sănătate la orice vârstă.

În cadrul campaniei, direcţiile de sănătate publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti vor desfăşura activităţi de informare, educare şi comunicare în parteneriat cu unităţi de învăţământ, cabinete medicale, autorităţi locale, organizaţii profesionale, organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai mass-media.

Activităţile propuse includ distribuirea materialelor informative, organizarea de mese rotunde, seminare, webinare şi sesiuni educative, realizarea de intervenţii în şcoli, implicarea părinţilor şi profesorilor şi promovarea politicilor şcolare fără tutun şi nicotină.

Intervenţiile adresate elevilor vor depăşi modelul prezentării informative unice şi să includă activităţi interactive, dezvoltarea abilităţilor de refuz, analiza critică a marketingului digital, corectarea percepţiilor privind frecvenţa consumului în grupul de egali şi sprijin adecvat pentru adolescenţii care utilizează deja produse cu nicotină.

Părinţii vor fi încurajaţi să discute deschis şi repetat cu adolescenţii despre riscurile consumului, să stabilească reguli familiale clare, să ofere un exemplu personal fără tutun şi nicotină şi să solicite sprijin de specialitate atunci când identifică semne ale consumului sau ale dependenţei.

Protejarea copiilor şi adolescenţilor de dependenţa de nicotină reprezintă o prioritate de sănătate publică. Informarea corectă, educaţia pentru sănătate şi limitarea expunerii tinerilor la marketingul produselor cu nicotină sunt măsuri esenţiale pentru reducerea consumului şi prevenirea iniţierii.

Institutul Naţional de Sănătate Publică încurajează informarea din surse oficiale şi bazate pe dovezi ştiinţifice; implicarea părinţilor, profesorilor şi profesioniştilor din sănătate în educaţia preventivă şi promovarea unui stil de viaţă sănătos şi fără tutun.

Informaţia protejează.

Alege sănătatea.

Protejează viitorul!

COMUNICAT DE PRESĂ 26.06.2026

Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri 26 iunie 2026

Cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, marcată astăzi, 26 Iunie 2026, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene, se alătură acţiunilor organizate la nivel mondial, pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la problema majoră pe care o reprezintă drogurile pentru societate, dar şi pentru a promova înţelegerea globală a fenomenului şi răspunsurile bazate pe dovezi la consumul de droguri, centrate pe persoană şi axate pe sănătate.

Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) lansează un apel ferm către statele membre pentru schimbarea urgentă a strategiilor de intervenţie. Datele ştiinţifice globale şi naţionale indică o expansiune continuă a consumatorilor şi o diversificare periculoasă a substanţelor. În acest context, comunitatea medicală mondială avertizează că răspunsul nu mai poate fi unul exclusiv punitiv, ci trebuie centrat pe măsuri robuste de sănătate publică, prevenţia timpurie fundamentată ştiinţific fiind prioritară.

Indicatorii de prevalenţă au atins praguri critice la nivel mondial. Conform datelor epidemiologice centralizate în cel mai recent raport UNODC, Raportul Mondial privind drogurile 2025,[1] numărul total al persoanelor care au consumat cel puţin o substanţă interzisă în ultimele 12 luni a crescut la 316 milioane, ceea ce reprezintă aproximativ 6% din populaţia adultă a planetei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, comparativ cu 5,2 procente din populaţie în 2013 şi o creştere de 28% în ultimii zece ani.[2]

În acest peisaj global, canabisul îşi menţine poziţia de cea mai consumată substanţă, atingând o valoare istorică de 244 de milioane de utilizatori activi. Această tendinţă este impulsionată parţial de valurile de legalizare din diverse regiuni ale lumii şi de o schimbare profundă a percepţiei publice asupra riscurilor. În paralel, opioidele naturale şi sintetice rămân cea mai letală componentă a prevalenţei mondiale, afectând direct 61 de milioane de persoane. În această zonă, pătrunderea agresivă a opioidelor sintetice de înaltă potenţă, cum sunt nitazenele şi analogii de fentanil, a multiplicat cazurile de supradoză fatală raportate.[3] Totodată, consumul mondial de stimulente de tip amfetaminic afectează în prezent 30,7 milioane de oameni, prevalenţa anuală a consumului de cocaină a urcat la 25 de milioane de utilizatori, iar substanţele de tip ”ecstasy” sunt consumate activ de 21 de milioane de persoane, extinzându-se rapid în regiuni non-tradiţionale precum Africa şi Asia.

Analiza la nivel european, prin indicatorii publicaţi în cel mai recent Raportul European privind Drogurile al Agenţiei Uniunii Europene privind Drogurile, EUDA[4], evidenţiază o disponibilitate crescută a substanţelor ilicite şi comportamente de policonsum ale utilizatorilor (consumul simultan sau secvenţial a două sau mai multe substanţe psihoactive, legale sau ilegale). Evaluările epidemiologice arată că peste 85 de milioane de adulţi cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană au experimentat consumul unui drog ilegal cel puţin o dată în viaţă, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din populaţia adultă a blocului comunitar a intrat în contact cu aceste substanţe.

Canabisul domină şi piaţa europeană, această substanţă fiind responsabilă pentru o pondere semnificativă din cererile noi de intrare în tratament pentru dependenţă secundară. Se estimează că aproximativ 1,5 % din adulţii din Uniunea Europeană (4,3 milioane de persoane) sunt consumatori zilnici sau aproape zilnici de canabis. În acelaşi timp, prevalenţa consumului de cocaină în rândul adulţilor tineri cu vârste între 15 şi 34 de ani a atins niveluri îngrijorătoare, depăşind praguri istorice, consumul fiind declarat de 2,7 milioane de adulţi tineri (2,7 % din cei cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani), conform Raportului EUDA 2025. Mai mult, utilizarea frecventă a seringilor contaminate este asociată cu un risc crescut de transmitere a bolilor infecţioase, în special HIV, hepatită B şi C, afectând nu doar consumatorul, ci şi sănătatea publică în ansamblu. Specialiştii europeni atrag atenţia că piaţa actuală este marcată de fenomenul de policonsum şi de puritatea ridicată a substanţelor, factori care cresc alarmant incidenţa urgenţelor medicale în marile metropole. Policonsumul de substanţe este asociat cu majoritatea deceselor asociate consumului de opioizi. Datele disponibile arată că, în 2023, în Uniunea Europeană s-au raportat aproximativ 7 500 de decese asociate consumului de droguri, ceea ce înseamnă o rată a mortalităţii de 24,7 decese la un milion de persoane cu vârste între 15 şi 64 de ani.[5]

Cele mai noi date la nivel naţional, validate şi agregate de Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor  (ANPCDDA) în Raportul Naţional 2024[6], confirmă alinierea îngrijorătoare a ţării noastre la tendinţele de creştere europene, cu accente severe de vulnerabilitate în rândul tinerilor. La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 12,8%, canabisul rămânând pe primul loc în opţiunile de consum. Bărbaţii au declarat consumul oricărui drog ilicit într-o proporţie mai mare decât femeile, valorile înregistrate fiind de 14,4% pentru prevalenţa de-a lungul vieţii iar în rândul femeilor se înregistrează o prevalenţă de-a lungul vieţii de 10,2%.

În segmentul de vârstă 15-34 de ani, prevalenţa consumului este aproape dublă faţă de media naţională, însă cea mai mare îngrijorare a specialiştilor este legată de scăderea accentuată a vârstei de debut. Primele experienţe de consum sunt documentate acum la vârste extrem de fragede, în special în mediile urbane aglomerate, unde expunerea este maximă. O particularitate de risc major pentru România o reprezintă prevalenţa mare a consumului de noi substanţe psihoactive (NSP), cunoscute public drept „etnobotanice” sau compuşi sintetici noi. Din cauza preţului scăzut şi a accesibilităţii facile prin platforme online, aceste substanţe imprevizibile din punct de vedere chimic domină cazuistica medicală din marile centre universitare, unde generează peste 45% din totalul urgenţelor spitaliceşti asociate toxicomaniei.

În faţa acestor date copleşitoare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNODC subliniază că abordările tradiţionale bazate pe intimidare sau discursuri moralizatoare au eşuat sistematic în reducerea cererii pe piaţa drogurilor. Ştiinţa prevenţiei a evoluat substanţial, demonstrând că singurul mod eficient de a reduce prevalenţa este implementarea unor strategii timpurii, riguros testate şi adaptate etapelor de dezvoltare neurobiologică a tinerilor.[7]

Conform standardelor internaţionale de mediu şi sănătate, pilonii unei prevenţii moderne şi eficiente la nivel global se împart în trei direcţii strategice fundamentate ştiinţific:

1. Prevenţia de mediu şi dezvoltarea rezilienţei clinice: intervenţiile de succes nu se mai concentrează pe substanţă, ci pe individ şi pe ecosistemul său. Cercetarile actuale[8] arată că cele mai eficiente programe sunt cele aplicate în perioada timpurie a copilăriei şi preadolescenţei, axate pe dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale, gestionarea stresului, autoreglare şi creşterea stimei de sine. Aceste competenţe de bază acţionează ca un scut biologic şi psihologic universal împotriva debutului consumului.

2. Programe şcolare şi familiale integrate: modelele validate ştiinţific demonstrează că sesiunile interactive, structurate pe învăţare socială şi gestionarea presiunii de grup, reduc rata de iniţiere a consumului cu procente semnificative. Acestea trebuie corelate cu programe de sprijin parental care îmbunătăţesc abilităţile de comunicare din interiorul familiei şi ataşamentul afectiv, diminuând factorii de risc structurali din mediul domestic.

3. Intervenţii adaptate mediului digital şi comunitare: având în vedere digitalizarea accelerată a pieţelor, strategiile de prevenţie ar fi de dorit să utilizeze algoritmi şi campanii de informare targetate pe platformele sociale folosite de tineri.

 Sănătatea publică modernă cere înlocuirea stigmatizării cu o cultură a sprijinului, facilitând intervenţiile timpurii înainte ca un consum experimental să se transforme într-o tulburare cronică de dependenţă. Investiţi în măsuri de prevenţie bazate pe ştiinţă!

Drogurile ascund cine eşti cu adevarat! Tu poţi rupe cercul iluziei!

Surse

1. https://www.unodc.org/unodc/data-and-analysis/world-drug-report-2025.html

2. https://www.unodc.org/unodc/en/drugs/world-drug-problem.html

3. https://reliefweb.int/report/world/unodc-world-drug-report-2025?hl=en-US

4. https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2025_ro

5. https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2025/drug-situation-in-europe-up-to-2025_ro

6. https://adictii.gov.ro/docs/Raport_National_ANA_2024.pdf

7. https://www.unodc.org/unodc/en/prevention/youth-and-community-engagement.html

8. https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/WDR_2025/WDR25_B1_Key_findings.pdf

COMUNICAT DE PRESĂ 18.06.2026

Măsuri de protecţie temperaturi ridicate

Puncte de prim ajutor caniculă

Având în vedere că în perioada următoare prognoza meteo anunţă temperaturi de peste 30 grade C, specialiştii DSP Dolj fac următoarele recomandări pentru populaţie în vederea prevenirii incidentelor determinate de temperaturile extreme.

1. RECOMANDĂRI PENTRU POPULAŢIA GENERALĂ

a) Evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11-18;

b) Purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise;

c) Pe parcursul zilei faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă;

d) Beţi zilnic între 1,5-2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15-20 de minute.

e) Nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin), deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;

f) Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase), deoarece acestea sunt diuretice;

g) Consumaţi fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii), deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă;

h) O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă;

i) Evitaţi activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit etc.).

j) Aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită;

k) Păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate.

l) Dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală;

m) Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade Celsius;

n) Dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţă, la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (cinematografe, spaţii publice, magazine).

Cum putem să limităm creşterea temperaturii în locuinţe:

· Închideţi ferestrele expuse la soare, trageţi jaluzelele şi/sau draperiile;

· Ţineţi ferestrele închise pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă;

· Deschideţi ferestrele seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă;

· Stingeţi sau scădeţi intensitatea luminii artificiale;

· Închideţi orice aparat electro-casnic de care nu aveţi nevoie.

2. RECOMANDĂRI PENTRU PREVENIREA APARIŢIEI DE ÎMBOLNĂVIRI ÎN RÂNDUL COPIILOR

2.1. Pentru sugari şi copiii mici

a) Realizarea unui ambient cât mai normal, ferit de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer;

b) Sistemul de alimentaţie avut până în acel moment nu trebuie modificat prin introducerea de alimente noi în această perioadă;

c) Se va realiza hidratarea corespunzătoare, iar pentru sugari, mama va alăpta ori de câte ori sugarul solicită;

d) Copilul va fi îmbrăcat lejer, cu hăinuţe din materiale textile vegetale comode;

e) Nu va fi scos din casa decât în afara perioadelor caniculare din zi, şi obligatoriu cu căciuliţă pe cap;

f) Copiii vor primi apa plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab îndulcit, fructele proaspete şi foarte bine spălate;

g) Mamele care alăptează trebuie să se hidrateze corespunzător cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă fără adaos de conservanţi. Se va evita în acelaşi timp consumul de cafea sau alcool şi vor avea grijă să menţină o igienă riguroasă a sânului şi evident igiena generală;

h) La cel mai mic semn de suferinţă al copilului sau mamei, aceştia se vor prezenta la medicul de familie care va decide conduita terapeutică;

i) Atenţie deosebită se vor acorda condiţiilor de igienă atât pentru copil, cât şi pentru mamă. Copilul va fi ţinut cu hăinuţe sau scutece curate şi uscate, iar mama se va îngriji de igiena riguroasă a pielii acestuia. În acest sens, copilul va fi îmbăiat cel puţin o dată pe zi, şi obligatoriu seara la culcare, iar în restul timpului i se va face toaleta locală ori de câte ori este nevoie;

j) Copiilor preşcolari li se vor face duşuri cu apă la temperatura camerei.

2.2. Pentru copiii aflaţi în tabere:

a) Se vor asigura condiţii corespunzătoare de cazare;

b) Alimentele trebuie să respecte riguros normele de igienă şi să fie proaspete;

c) Se va avea grijă de hidratarea corespunzătoare a copiilor;

d) Copiii vor fi supravegheaţi, iar locul de joacă va fi amplasat la umbră, în afara orelor de caniculă având capul protejat de pălăriuţe;

e) Scăldatul, acolo unde e cazul, va fi făcut sub absoluta supraveghere a însoţitorului.

3. RECOMANDĂRI PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE ŞI CU AFECŢIUNI CRONICE

a) Crearea unui ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului;

b) Hidratare corespunzătoare cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casa fără adaos de conservanţi;

c) Alimentaţia va fi predominat din legume şi fructe proaspete;

d) Se vor consuma numai alimente proaspete din magazinele care dispun de instalaţii frigorifice funcţionale de păstrare a alimentelor. Se va evita consumul alimentelor uşor perisabile;

e) Este interzis consumul de alcool şi cafea în timpul caniculei;

f) Se va evita circulaţia în perioadele de vârf ale caniculei, sau dacă este absolut necesar se va folosi îmbrăcăminte uşoară din materiale vegetale precum şi pălăriuţa de protecţie pe cap;

g) Persoanele care suferă de anumite afecţiuni îşi vor continua tratamentul conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca în aceste perioade, persoanele cu afecţiuni cronice, cardio-vasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulaţie, mentale sau cu hipertensiune să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente;

h) Menţinerea cu rigurozitate a igienei personale, efectuarea a cate 3-4 duşuri pe zi.

4. RECOMANDĂRI PENTRU PERSOANELE CARE PRIN NATURA ACTIVITĂŢILOR LOR DEPUN UN EFORT FIZIC DEOSEBIT

a) Aceştia vor încerca dozarea efortului în funcţie de perioadele zilei încercând să se evite excesul de efort în vârfurile de caniculă. Dacă valorile de căldură sunt foarte mari se va proceda la stoparea activităţii

b) Se va asigura hidratarea corespunzătoare cu apă minerală, apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă fără adaos de conservanţi.

c) Este total contraindicat consumul de cafea şi alcool în această perioadă.

d) Utilizarea unui echipament corespunzător, din materiale vegetale şi echipament pentru protejarea capului de efectele căldurii excesive.

5. RECOMANDĂRI PENTRU ANGAJATORI

5.1. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:

a) Reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;

b) Asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;

c) Alternarea efortului dinamic cu cel static;

d) Alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer.

5.2. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:

a) Asigurarea apei minerale adecvate, câte 2 - 4 litri/persoană/schimb;

b) Asigurarea echipamentului individual de protecţie;

c) Asigurarea de duşuri.

6. Recomandări pentru situaţiile de Cod Roşu:

· Reduceţi deplasările la cele esenţiale;

· Nu vă deplasaţi între orele 11.00-17.00;

· Consumaţi lichide între 2-4 litri /zi;

· Nu consumaţi alcool;

· Dacă faceţi tratamente pentru afecţiuni cronice, luaţi-vă medicamentele în mod regulat, cu multă apă;

· Nu scoateţi copiii sub 3 ani afară decât înainte de ora 9 dimineaţa şi după ora 20.00;

· Evitaţi mâncărurile grele şi mesele copioase;

· Folosiţi serviciile medicale spitaliceşti sau de urgenţă doar în cazuri justificate; pentru probleme curente de sănătate anunţaţi telefonic medicul de familie.

DSP DOLJ

COMUNICAT DE PRESĂ 09.06.2026

Atenţie la înţepăturile de căpuşe!

Odată cu încălzirea vremii, toată lumea evadează în mijlocul naturii, în grădini, parcuri cu multă verdeaţă, păduri sau la munte. Trebuie să ştim însă că ne expunem pericolului înţepăturilor de insecte, care pot transmite variate boli (bacteriene, virale) unele dintre ele chiar cu evoluţie letală.

Căpuşele fac parte din categoria arahnoidelor şi pot fi un vector al unor boli variate, bacteriene (borelioza = boala Lyme, babesioza), virale, parazitare care pot evolua timp îndelungat.

Doar un procent redus de căpuşe, între 10-20% (Ixodes ricinum, Ixodes dafni), este infectat cu Borrelia burgdorferi, bacteria răspunzătoare de apariţia bolii Lyme (borelioza).

Căpuşele sunt vizibile cu ochiul liber, înţepătura lor nu doare şi de aceea periodic pielea trebuie examinată, ideal seara la baie, cu atât mai mult cu cât pot afecta zonele mai ascunse (pielea păroasă a capului, zona subraţului, ombilic, zona din spate etc.) de care rămân ataşate până când sunt îndepărtate; ele nu zboară şi nu sar trecând direct pe tegument şi se întâlnesc cu predilecţie în iarba înaltă, zonele umede (păduri, tufişuri, poieniţe), dar pot exista şi în grădina casei, terenul de joacă sau chiar pe animale (câini, pisici).

Dacă la inspecţia tegumentului găsiţi căpuşe, este foarte important să nu încercaţi să le scoateţi, deoarece de foarte multe ori rămân părţi din corpul acestora mult mai dificil de extras. Trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic sau la serviciul de gardă, acolo unde se va îndepărta căpuşa, se va dezinfecta zona şi se va recomanda tratamentul profilactic.

Boala Lyme este o boală infecţioasă determinată de Borrelia ce presupune o afectare multisistemică cu evoluţie insidioasă, frustă, înşelătoare. Foarte important este şi faptul că nu se transmite de la om la om, nefiind boală contagioasă.

În funcţie de momentul infectării se disting 3 stadii evolutive:

a) stadiul I - (perioada de incubaţie cu durată variabilă între 3 zile şi 3-4 săptămâni) se caracterizează prin:

- ECM = eritem cronic migrator - o leziune circulară, de obicei mică (3-5 cm, ce poate creşte până la 10 cm, şi uneori 40-50 cm), de culoare roşie pe margini cu centrul deschis la culoare, cu diferite localizări (cel mai frecvent coapse, fese, zonă axilară);

- subfebrilităţi/febră, transpiraţii;

- dureri musculare, oboseală musculară, dureri articulare;

- astenie/adinamie/tulburări de somn;

- cefalee (durere de cap), tulburări de vedere (vedere în ceaţă), ameţeli.

b) stadiul II - infecţie diseminată:

- apare la cel puţin 4 săptămâni de la momentul infecţiei şi de datorează diseminării Borreliei în diferite ţesuturi şi organe;

- caracteristice sunt simptomele neurologice, cardiace (miocardita, pericardita), precum şi afectarea articulară;

- debutul poate fi brusc sub forma unei meningite seroase (greţuri, vărsături, dureri intense de cap, fotofobie etc.) a unei encefalite sau a unei afectări neurologice progresive cu pareze faciale, parestezii (amorţeli, furnicături la nivelul membrelor), oboseală musculară, dureri articulare (afectează articulaţiile mari şi schimbă periodic sediul);

- tulburări de vedere, îngustarea câmpului vizual, senzaţie de „nisip în ochi”;

- mai rar, poate exista şi afectare cardiacă de tipul miocarditei, pericarditei.

c) stadiul III - infecţie cronică, persistentă:

- debutul este la câteva luni, uneori chiar ani de la momentul infecţiei, când boala poate fi deja la stadiul de cronicizare; simptomatologia este aşa de nespecifică încât se impune diagnostic diferenţial cu o multitudine de alte boli;

- afectarea articulară se asociază celei neurologice, cel mai frecvent implicate fiind articulaţiile mari (genunchi, şold etc.); durerile pot fi foarte intense cu durata de zile, săptămâni, urmând un interval liber urmat întotdeauna de reapariţia lor; la o parte din pacienţi, mai ales la adult se pot dezvolta leziuni de tip eroziv, frecvent ale articulaţiei şoldului;

- afectarea cutanată se manifestă sub forma acrodermatitei cronice atrofice, cu sediul la nivelul membrelor inferioare şi a pseudolimfoamelor cutanate;

- apar tulburări emoţionale, depresie, anxietate, diferite fobii, obsesii care de multe ori orientează diagnosticul spre o afectare de tip psihiatric (tulburări bipolare).

Diagnosticul este sugerat de antecedentele muşcăturii de căpuşă asociate cu manifestările descrise mai sus şi confirmat de dozarea anticorpilor (test Elisa, test Western Blot), de Reacţia polimerică în lanţ (PCR) sau prin Microscopie cu imunofluorescenţă a sângelui sau a lichidului cefalorahidian.

Prognosticul depinde de momentul diagnosticării şi poate fi considerat bun atunci când diagnosticul se stabileşte la distanţă mică de momentul înţepăturii, şi mai rezervat în cazurile tardive, când datorită afectării multisistemice există posibilitatea rămânerii unor sechele, în special neurologice.

Tratamentul trebuie prescris doar de medic, fiind adaptat stadiului bolii.

Prevenire:

Ø folosirea de spray-uri aplicate pe piele care conţin substanţe ce înlătură insectele.

Ø îmbrăcăminte deschisă la culoare, ideal pantaloni lungi sau măcar şosete trei sferturi;

Ø evitaţi să vă aşezaţi direct pe iarbă;

Ø inspectaţi tegumentele la câteva ore după expunere şi în special seara la duş; atenţie şi la pielea păroasă a capului şi la zonele „ascunse” (spatele urechilor, axile, regiunea din spatele genunchiului);

Ø atenţie sporită la animalele de companie, care pot transmite căpuşele; informaţi-vă de la medicul veterinar de produsele existente pentru protecţia animalelor;

Ø solicitaţi ajutor medical atunci când aţi fost înţepat de căpuşe, doar personalul medical fiind în măsură să înlăture corect căpuşa şi să vă recomande sau nu, tratament profilactic.

Creşterea de 3 ori în anul 2010 a incidenţei bolii Lyme în România, comparativ cu anul precedent, a determinat introducerea de către CNSCBT Bucureşti a Fişei de supraveghere a cazului de Boala Lyme, pentru a obţine informaţii epidemiologice care analizate să permită o înţelegere mai corectă şi recomandarea de măsuri de sănătate publică.

În judeţul Dolj, în anul 2010 a fost diagnosticat un singur caz de Boala Lyme în 2011 au fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate 2 cazuri, iar în 2012 - 2 cazuri.

Dacă între anii 2013 -2018 în judeţul Dolj nu au fost diagnosticate cazuri de boala Lyme, în ultimii ani acestea au reapărut: 2019 - 1 caz , 2020 - 0 cazuri, 2021 - 4 cazuri, 2022 - 15 cazuri, 2023 - 11 cazuri, 2024 - 34 cazuri, 2025 - 24 cazuri.

DSP DOLJ

COMUNICAT DE PRESĂ 15.05.2026

Mai - Iunie 2026

Lansarea Campaniei Naţionale de Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi, fără filtre, fără alcool!”

Consumul de alcool reprezintă o ameninţare majoră pentru sănătatea publică, determinând anual 2.6 milioane de decese la nivel mondial, fiind implicat în apariţia a peste 200 de afecţiuni medicale, inclusiv cancere (sân, colon, laringe, ficat, esofag, faringe, cavitate bucală şi rect), tulburări mintale şi comportamentale, boli neurologice, boli cardiovasculare, boli gastrointestinale; 7% din populaţia lumii cu vârsta de 15 ani şi peste, trăieşte cu afecţiuni legate de consumul de alcool, ceea ce subliniază gravitatea şi amploarea acestei probleme1.

În plus, consumul de alcool este asociat cu accidente rutiere, violenţă, scăderea performanţei şcolare şi profesionale, precum şi cu costuri economice şi sociale considerabile pentru sistemul de sănătate şi pentru societate în ansamblu. Impactul său nu se limitează la individ, ci afectează familiile, comunităţile şi generaţiile viitoare, în special atunci când consumul începe la vârste fragede.

Consumul de alcool NU este doar un obicei social ci reprezintă o ameninţare reală pentru sănătatea fizică şi psihică a populaţiei. Alcoolul este o substanţă psihoactivă cu potenţial adictiv iar adolescenţii şi tinerii se află în prima linie a riscului: adolescenţii care consumă alcool înainte de 15 ani au un risc de patru ori mai mare de a deveni dependenţi la vârsta adultă2. În acest context, creşterea gradului de conştientizare şi informarea corectă rămân instrumente esenţiale pentru prevenirea acestor riscuri.

În perioada mai–iunie 2026, va fi lansată Campania Naţională de Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi, fără filtre, fără alcool!”, coordonată metodologic de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Campania îşi propune să crească nivelul de conştientizare în rândul adolescenţilor, părinţilor şi populaţiei generale cu privire la riscurile asociate consumului de alcool, dar şi să promoveze alternative sănătoase şi responsabilitatea în luarea deciziilor. Mesajele campaniei vor fi transmise printr-un set de materiale informative tipărite şi digitale, activităţi educative şi evenimente publice, astfel încât impactul să fie cât mai extins şi durabil.

În cadrul campaniei vor fi desfăşurate la nivel naţional: sesiuni educaţionale în unităţi de învăţământ; distribuirea de materiale informative pentru adolescenţi, părinţi şi populaţia generală; campanii media şi online; resurse educaţionale pentru cadre didactice şi părinţi; activităţi locale organizate în colaborare cu direcţiile de sănătate publică.

Dovezi recente indică faptul că există riscuri pentru sănătate chiar şi în cazul persoanelor care consumă cantităţi mici de alcool3.

Renunţarea la consumul de alcool poate aduce beneficii semnificative pe termen lung: îmbunătăţirea funcţiilor cognitive precum concentrarea, memoria, planificarea, organizarea, autocontrolul şi optimizarea timpului de reacţie; scăderea tensiunii arteriale la valori normale; menţinerea greutăţii corporale; posibila regenerare a celulelor hepatice afectate; reducerea rezistenţei la insulină şi normalizarea valorilor glicemiei; scăderea riscului de cancer cu fiecare an de abstinenţă; îmbunătăţirea aspectului pielii; calitatea somnului; capacitatea de rezolvare a problemelor; comunicarea şi empatia; precum şi încrederea şi respectul de sine, creşterea interesului pentru activităţi şi hobby-uri anterior neglijate4.

Un rol esenţial în prevenţie îl au părinţii, care reprezintă primul şi cel mai important model pentru copii. Atitudinea lor faţă de consumul de alcool, modul în care discută despre acest subiect şi comportamentul personal influenţează semnificativ alegerile viitoare ale adolescenţilor. Această campanie de informare încurajează părinţii să adopte un model echilibrat şi responsabil, să stabilească reguli clare privind consumul de alcool, să le explice într-un mod adecvat vârstei şi să le aplice consecvent.

Prin declararea lunii iunie „Luna Naţională a Conştientizării Consumului de Alcool”, ne propunem să consolidăm eforturile de informare şi prevenţie la nivel naţional, să stimulăm dialogul deschis în familie şi în comunitate şi să contribuim la reducerea impactului negativ al consumului de alcool asupra sănătăţii.

Având în vedere că nu există un nivel de consum de alcool considerat sigur pentru sănătate, se recomandă evitarea acestuia, indiferent de vârstă.

Anul acesta continuăm provocarea lansată în campania anului trecut pentru părinţi: alegeţi să nu consumaţi deloc alcool pe parcursul lunii iunie şi deveniţi astfel un exemplu pentru copiii dumneavoastră!

În plus, extindem provocarea pentru populaţia generală prin declararea lunii iunie „Luna Naţională fără consum de alcool”, o iniţiativă dedicată promovării unui stil de viaţă sănătos şi responsabil, prin încurajarea populaţiei de a renunţa complet la consumul de alcool pe parcursul acestei perioade.

Această iniţiativă reprezintă un pas important în dezvoltarea unei culturi a responsabilităţii şi a protejării generaţiilor viitoare.

De asemenea, adolescenţii trebuie să beneficieze de o informare corectă, bazată pe dovezi ştiinţifice, privind riscurile medicale, psihologice şi sociale asociate consumului de alcool la această vârstă. Totodată, este esenţial ca aceştia să fie sprijiniţi prin programe educaţionale, consiliere şi intervenţii preventive adaptate vârstei, astfel încât să poată dezvolta capacitatea de a lua decizii responsabile şi să adopte comportamente sănătoase pe termen lung.

Consumul de alcool la nivel mondial

Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) evidenţiază că la nivel mondial 400 de milioane de oameni au tulburări legate de consumul de alcool , dintre care 209 milioane (3,7% din populaţia adultă a lumii) suferă de dependenţă de alcool.

Se estimează că 474.000 de decese cauzate de boli cardiovasculare au fost atribuite consumului de alcool în anul 2019. 4,4% din cazurile de cancer diagnosticate la nivel global şi 401.000 de decese cauzate de cancer au fost atribuite consumului de alcool.

O parte semnificativă a poverii bolilor atribuibile alcoolului provine din vătămări precum accidentele rutiere. În anul 2019, dintr-un total de 298.000 de decese cauzate de accidente rutiere legate de alcool, 156.000 de decese au fost cauzate de consumul de alcool al unei alte persoane.

Tinerii sunt afectaţi disproporţionat de consumul de alcool, cea mai mare proporţie (13%) a deceselor atribuite alcoolului în 2019 fiind înregistrată în rândul persoanelor cu vârste între 20 şi 39 de ani.

Consumul de alcool la nivel european

Regiunea Europeană a OMS înregistrează cea mai mare rată de consumatori de alcool şi cel mai mare consum de alcool din lume; alcoolul cauzează aproape 1 milion de decese anual, contribuind în mod semnificativ la vătămări neintenţionate şi intenţionate.

În plus, alcoolul este responsabil pentru 1 din fiecare al 4-lea deces în grupa de vârstă de 20-24 de ani, fiind şi o cauză principală a pierderii de ani de viaţă profesională şi prin urmare, având impact negativ asupra creşterii economice şi productivităţii5.

Aproximativ 17% din cazurile de cancer (sân, colon, laringe, ficat, esofag, faringe, cavitate bucală şi rect) sunt cauzate de consumul de alcool. Consumul uşor până la moderat de alcool (mai puţin de 20 g de alcool pur pe zi) a fost asociat cu 13,3% din aceste cazuri, echivalentul a aproximativ 23 000 de cazuri noi de cancer în anul 2017 la nivel european6.

Consumul de alcool în România

În anul 2023, România s-a situat printre ţările cu cel mai ridicat nivel al consumului de alcool din Uniunea Europeană, înregistrând o creştere cu aproape 30% în ultimii zece ani, în contrast cu tendinţa generală de scădere observată în majoritatea statelor membre7.

În plus, în medie, peste o treime dintre adulţii din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puţin o dată pe lună în anul 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35,0 % comparativ cu media UE de 18,5 %), existând o diferenţă de gen marcantă: 53,1% dintre bărbaţi vs. 18% dintre femei.

În România, incidenţa estimată a cazurilor noi de cancer asociate consumului de alcool este de 18 cazuri la 100.000 loc, depăşind semnificativ media UE de 12.3 cazuri la 100.000 de locuitori. Există diferenţe considerabile între bărbaţi (29,1 cazuri la 100 000) şi femei (8,7 cazuri la 100 000)8.

Consumul de alcool în adolescenţă rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România. Conform datelor studiului european ESPAD 2024 privind consumul de alcool în rândul elevilor de 15 ani din România⁹:

- 4 din 10 elevi afirmă că au consumat alcool la vârsta de 13 ani sau mai devreme;

- 8 din 10 elevi declară că au consumat alcool cel puţin o dată în viaţă;

- 1 din 10 elevi au avut intoxicaţie cu alcool până la vârsta de 13 ani;

- 7 din 10 elevi consideră că este uşor de obţinut o băutură alcoolică.

Acum este momentul să acţionăm – fiecare conversaţie, fiecare exemplu personal şi fiecare decizie responsabilă contează. Alăturaţi-vă campaniei INSP şi contribuiţi activ la protejarea adolescenţilor, pentru ca generaţia de mâine să crească sănătoasă, încrezătoare şi liberă de influenţa alcoolului.

Surse

¹https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/alcohol

²https://www.niaaa.nih.gov/publications/brochures-and-fact-sheets/underage-drinking

³https://www.who.int/europe/news/item/04-01-2023-no-level-of-alcohol-consumption-is-safe-for-our-health

⁴https://americanaddictioncenters.org/alcohol/quitting-benefits

⁵WHO, https://www.who.int/europe/health-topics/alcohol#tab=tab_1

⁶Empowering public health advocates to navigate alcohol policy challenges alcohol policy playbook, p8

https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2024-5624-45389-76520

⁷https://eurohealthobservatory.who.int/docs/librariesprovider3/country-health-profiles/chp2025pdf/2025_translations/soheu-2025-romania-native-language-final-web.pdf?sfvrsn=3dc88157_1

⁸https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/Profil-de-tara-privind-cancerul-2023.pdf

⁹https://www.espad.org/espad-report-2024

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 8/07.04.2026

Ziua Mondială a Sănătăţii - 7 aprilie 2026

Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internaţională celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii, marcând 78 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susţinem ştiinţa.”, OMS lansează o iniţiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidenţa clinică şi colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului. Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare şi de crize tot mai acute. Într-o eră în care încrederea în instituţiile de sănătate publică este testată, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către „Sănătate pentru toţi” este cea ghidată de rigoarea ştiinţifică şi de transparenţa datelor partajate la nivel internaţional.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaşte interdependenţa sănătăţii umane, animale, a plantelor şi ecosistemelor, precum şi necesitatea adoptării unor soluţii coordonate, bazate pe ştiinţă, pentru a gestiona ameninţările comune la adresa sănătăţii. Datele ştiinţifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecţioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiţionată de modul în care sunt gestionate ecosistemele şi contactul cu fauna sălbatică. În acest context, Ziua Mondială a Sănătăţii serveşte drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internaţional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS şi Guvernul Franţei sub preşedinţia franceză a G7, şi Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reuneşte aproape 800 de instituţii ştiinţifice din peste 80 de ţări. Scopul declarat este acela de a transforma angajamentele politice în acţiuni concrete, multisectoriale privind prevenirea, pregătirea, rezistenţa antimicrobiană, sistemele alimentare durabile şi sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente şi echitabile pentru oameni, animale şi planetă.

Ştiinţa colaborativă este singura apărare în faţa rezistenţei antimicrobiene (AMR) care rămâne una dintre cele mai mari provocări ştiinţifice ale deceniului, fiind supranumită „pandemia tăcută”. În absenţa unei colaborări ştiinţifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice şi a unor protocoale stricte de utilizare, proiecţiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovaţia nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate ştiinţifică partajată, prin care ţările cu venituri mici şi medii primesc sprijin tehnologic pentru a-şi dezvolta propriile capacităţi de producţie de vaccinuri şi medicamente esenţiale, reducând astfel decalajul de echitate.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuţiilor Summitului de la Lyon, desfaşurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătăţii şi reiterează ideea că succesul ştiinţei este incomplet dacă roadele sale nu ajung la populaţiile vulnerabile iar partajarea cunoştinţelor este cea mai eficientă metodă de a construi o rezilienţă globală durabilă.

OMS atrage atenţia şi asupra rolului transformator al Inteligenţei Artificiale (IA) şi al sănătăţii digitale. Ştiinţa care integrează IA permite acum o precizie de diagnostic fără precedent, însă iniţiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a exacerba discriminările existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate creşte eficienţa intervenţiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătăţii 2026 îndeamnă la investiţii, nu doar în laboratoare ci şi în comunicarea ştiinţifică empatică, pentru a contracara „infodemia”(promovarea informaţiilor false sau înşelătoare) care subminează ratele de vaccinare şi complianţa la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice este tratat în acest an ca o urgenţă ştiinţifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria şi dengue) în regiuni anterior neafectate. Ştiinţa ne oferă soluţii de adaptare, însă aplicarea lor necesită o transformare a sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătăţii este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „ştiinţă verde” care să vindece simultan oamenii şi planeta.

În concluzie, mesajul „Împreună pentru sănătate. Susţinem ştiinţa.” este un angajament faţă de adevăr, metodă şi solidaritate. Într-o lume în care „infodemia” poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate ştiinţific devine o responsabilitate civică.

Ziua Mondială a Sănătăţii 2026 ne reaminteşte că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiţii în educaţie, cercetare şi cooperare internaţională. Toate datele şi resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparenţa ca valoare centrală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Împreună pentru sănătate. Susţinem ştiinţa: pilonul rezilienţei globale şi al echităţii în sănătate.

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 7/24.03.2026

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei - 24 martie 2026

La 144 de ani de la descoperirea bacilului Koch, tuberculoza (TB) continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Boala este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis şi afectează în principal plămânii, dar poate implica şi alte organe, precum ganglionii limfatici, oasele, rinichii sau sistemul nervos central. Semnele şi simptomele frecvente ale bolii sunt: tuse care durează mai mult de 3 săptămâni, febră sau transpiraţii nocturne, scădere în greutate fără motiv şi oboseală persistentă. Transmiterea tuberculozei se realizează predominant pe cale aeriană, prin intermediul particulelor eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii de către persoanele cu formă activă a bolii. Infecţia poate evolua şi sub formă latentă, fără manifestări clinice evidente, ceea ce favorizează persistenţa şi răspândirea agentului patogen în populaţie.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, celebrată anual la data de 24 martie, reprezintă un moment important pentru creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa prevenirii, diagnosticării precoce şi tratamentului adecvat al acestei boli.

Situaţia la nivel global

La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze infecţioase de mortalitate. În anul 2024, aproximativ 10,7 milioane de persoane au dezvoltat boala, iar numărul deceselor asociate tuberculozei a fost estimat la aproximativ 1,23 milioane, dintre care aproximativ 150.000 persoane din rândul celor care trăiesc cu HIV.

În acelaşi an, boala a afectat aproximativ 5,8 milioane de bărbaţi, 3,7 milioane de femei şi 1,2 milioane de copii. Deşi tuberculoza este o boală prevenibilă şi tratabilă, aceasta afectează în mod disproporţionat ţările cu venituri mici şi medii, peste două treimi din cazurile globale fiind concentrate în opt ţări, în special din Asia şi Africa.

Se estimează, de asemenea, că aproximativ un sfert din populaţia mondială este infectată cu bacteria tuberculozei.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii – inclusiv salvarea a aproximativ 83 de milioane de vieţi începând cu anul 2000 prin programele globale de control al tuberculozei – progresul este ameninţat de deficitul de finanţare şi de inegalităţile în accesul la servicii medicale. Astfel, tuberculoza continuă să se numere printre primele zece cauze de deces la nivel mondial.

Situaţia în Regiunea Europeană

În Regiunea Europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tuberculoza rămâne o problemă importantă de sănătate publică. În anul 2024 au fost raportate aproximativ 170.000 de cazuri noi de tuberculoză, o parte semnificativă dintre acestea reprezentând forme rezistente la tratament.

Situaţia în România

România continuă să înregistreze cea mai mare incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeană, în pofida progreselor realizate în ultimii ani în controlul bolii.

În anul 2024, incidenţa tuberculozei a fost de 44,3 cazuri la 100.000 de locuitori, iar în rândul copiilor de 10,8 cazuri la 100.000 de locuitori.

Cu toate acestea, în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese semnificative în controlul bolii. Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu aproximativ 69%. Dacă în anul 2002 erau raportate peste 30.000 de cazuri noi şi recidive anual, în anul 2024 numărul acestora a scăzut la aproximativ 8.400 de cazuri.

Totuşi, scăderea incidenţei nu este uniformă la nivelul întregii ţări, fiind influenţată de factori precum accesul la servicii medicale, condiţiile socio-economice şi eficienţa măsurilor de control al bolii.

Recomandări pentru populaţie

Pentru prevenirea şi controlul tuberculozei, specialiştii recomandă:

• adresaţi-vă medicului dacă prezentaţi simptome precum tuse persistentă, febră, transpiraţii nocturne sau scădere inexplicabilă în greutate;
• respectaţi tratamentul prescris, deoarece tuberculoza se poate vindeca dacă tratamentul este urmat complet;
• informaţi-vă din surse oficiale şi sprijiniţi combaterea stigmatizării persoanelor afectate de tuberculoză.

Eliminarea tuberculozei rămâne o prioritate majoră de sănătate publică. Prin colaborare instituţională, intervenţii bazate pe dovezi ştiinţifice şi informarea corectă a populaţiei, reducerea incidenţei bolii poate fi accelerată, contribuind astfel la salvarea de vieţi.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei reprezintă un prilej de a reaminti că fiecare caz poate fi prevenit, iar controlul bolii depinde de responsabilitatea comună a autorităţilor, profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a comunităţii.

„Stop tuberculozei – responsabilitatea este a fiecăruia dintre noi!”

 
 INSP
 
 

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 6/19.03.2026

Ziua Mondială a Apei, 22 martie 2026
 

Accesul la apă potabilă sigură reprezintă o condiţie esenţială pentru sănătate, bunăstare şi egalitate socială. Apa nu este doar o resursă vitală, ci şi un factor fundamental în reducerea inegalităţilor şi în dezvoltarea durabilă a comunităţilor.

Ziua Mondială a Apei (World Water Day) este un eveniment anual iniţiat şi promovat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), celebrat în fiecare an la data de 22 martie, începând cu anul 1993. Astfel, în această zi se evidenţiază importanţa apei potabile, încurajându-se promovarea de acţiuni concrete pentru gestionarea responsabilă şi durabilă a resurselor de apă ale planetei.

În contextul creşterii susţinute a populaţiei la nivel mondial a dezvoltării industriale şi ţinând cont de efectele schimbărilor climatice, resursele de apă la nivel global sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În acest context, este esenţială conştientizarea publicului cu privire la necesitatea protejării resurselor de apă precum şi a mediului înconjurător.

Tema din acest an evidenţiază legătura strânsă dintre accesul la apă potabilă şi egalitatea socială, inclusiv egalitatea de gen. Inegalităţile privind accesul la apă potabilă afectează în mod disproporţionat femeile, copiii, persoanele din mediul rural şi comunităţile vulnerabile. În lipsa unui acces sigur la apă, toate grupele populaţionale vulnerabile sunt expuse la riscuri mari pentru sănătate şi siguranţă, iar comunităţile defavorizate rămân prinse în cicluri de boală şi sărăcie. De asemenea, sistemele de sănătate publică pot deveni suprasolicitate.

Asigurarea accesului universal la apă potabilă sigură reprezintă, prin urmare, o investiţie directă în sănătatea publică, educaţie, dezvoltare economică şi echitate socială.

În România, problema apei constă şi în apariţia de vulnerabilităţi regionale. Există diferenţe semnificative între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă sigură. În anumite comunităţi, în special în zonele izolate sau cu resurse economice limitate, populaţia depinde exclusiv de aprovizionarea cu apă din fântâni individuale, fântâni care pot fi contaminate microbiologic, u nitraţi sau alte elemente chimice.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi Direcţiile de Sănătate Publică judeţene monitorizează constant calitatea apei potabile, atât a celei distribuite în sistem centralizat, cât şi a celei provenite din fântâni şi izvoare publice/individuale.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, specialiştii reamintesc câteva recomandări esenţiale pentru protejarea sănătăţii:

• apa potabilă trebuie consumată doar din surse sigure şi autorizate sanitar;
• consumatorii trebuie în mod periodic să îşi verifice calitatea apei provenite din fântânile private;
• în situaţii de risc, precum avarii ale reţelei de distribuţie, modificări ale parametrilor de calitate ai apei potabile, inundaţii etc., consumatorii trebuie să urmeze indicaţiile furnizate prin mijloacele de informare publica, de către direcţiile de sănătate publică şi celelalte autorităţi implicate în gestionarea evenimentelor în cauză.
• menţinerea unei igiene corecte a mâinilor cu apă şi săpun, este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a bolilor infecţioase.

Prin marcarea Zilei Mondiale a Apei este reafirmată importanţa protejării resurselor de apă şi a asigurării accesului echitabil la apă potabilă pentru toţi cetăţenii.

De asemenea, transmitem mai departe cele trei mesaje cheie privind apa şi egalitatea de gen stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru această zi:

1. Criza globală a apei îi afectează pe toţi, însă impactul nu este resimţit în mod egal. În comunităţile în care accesul la apă potabilă sigură şi la servicii de canalizare lipseşte, inegalităţile se adâncesc, iar femeile şi fetele sunt cele care poartă cea mai mare povară. Pentru a progresa este esenţial ca femeile şi fetele să fie plasate în centrul soluţiilor legate de gestionarea apei.

2. Femeile trebuie să aibă un rol esenţial în modelarea viitorului resurselor de apă. Sistemele de alimentare cu apă trebuie să reziste schimbărilor climatice şi să fie capabile să răspundă nevoilor tuturor. Pentru a depăşi criza apei, este nevoie de o abordare transformatoare, bazată pe drepturi, în care vocile, capacitatea de a conduce şi puterea de acţiune ale femeilor să fie pe deplin recunoscute şi valorificate.

3. Acolo unde apa curge, egalitatea creşte. Atunci când femeile şi fetele au cuvânt egal de spus în deciziile legate de gestionarea apei, serviciile devin mai incluzive şi mai durabile. Trebuie să investim în rolul de lider al femeilor, astfel încât apa să devină o forţă pentru un viitor mai sănătos, mai prosper şi mai egal din perspectiva genului - un viitor din care toţi avem de câştigat.

Sărbătorim şi susţinem vocea femeilor în deciziile despre apă - pentru acces, echitate şi un viitor sustenabil!

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 5/04.03.2026

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezităţii - 4 Martie 2026 - „8 miliarde de motive să acţionăm împotriva obezităţii”

 
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezităţii este o iniţiativă a Federaţiei Mondiale a Obezităţii, lansată în anul 2015, cu scopul de a promova soluţii practice care să sprijine oamenii să obţină şi să menţină o greutate sănătoasă, să beneficieze de tratament adecvat şi astfel să contribuie la reducerea numărului de cazuri de obezitate. 
 
Obezitatea: o provocare globală care ne priveşte pe toţi 
Tema ediţiei din 2026 – „8 miliarde de motive să acţionăm împotriva obezităţii” – reflectă atât numărul persoanelor de la nivel mondial, cât şi responsabilitatea comună de a aborda această problemă de sănătate publică. Anul acesta, mesajele transmise cu această ocazie se adresează tuturor persoanelor afectate direct sau indirect de supraponderalitate şi obezitate – fiecăruia dintre cei 8 miliarde de oameni - cu un accent deosebit pe cel mai vulnerabil grup: copiii.
Estimările internaţionale arată că, până în 2035, 4 miliarde de oameni, adică jumătate din populaţia globului, vor fi afectaţi de supraponderalitate sau obezitate, dacă nu se iau măsuri pentru a preveni şi controla acest fenomen. 
Obezitatea afectează întreaga societate, contribuind semnificativ la apariţia bolilor netransmisibile şi reflectând disfuncţionalităţi ale sistemelor sociale, economice şi alimentare. Creşterea rapidă a prevalenţei obezităţii infantile în ţările cu venituri mici şi medii evidenţiază, totodată, adâncirea inegalităţilor în domeniul sănătăţii. Măsurile orientate spre prevenirea şi tratarea obezităţii aduc avantaje pentru fiecare dintre noi şi contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii publice. 
Obezitatea este boală cronică, la apariţia căreia contribuie interacţiunile complexe dintre factorii comportamentali, sociali, genetici, biologici şi de mediu. Obezitatea nu înseamnă o lipsă de voinţă a persoanelor afectate. Schimbările în alimentaţie, accesul facil la alimente ultra-procesate, stilul de viaţă şi contextul economic au generat condiţii care favorizează apariţia obezităţii, contribuind astfel la creşterea accelerată a numărului de persoane afectate. Persoanele care trăiesc cu obezitate prezintă un risc crescut de a dezvolta alte boli cronice, precum diabetul, bolile cardiovasculare şi anumite forme de cancer.
Excesul ponderal la copii afectează sănătatea fizică şi mentală, performanţele şcolare şi calitatea vieţii, crescând totodată riscul de obezitate şi de boli netransmisibile la vârsta adultă.

Impactul obezităţii

În prezent, pe plan mondial, se estimează că peste 1 miliard de oameni trăiesc cu obezitate şi că 1,7 milioane de persoane decedează prematur prin boli netransmisibile asociate supraponderalităţii şi obezităţii. 
De asemenea, fenomenul este îngrijorător în rândul copiilor. Studiul de evaluare a stării de nutriţie a copiilor - European Childhood Obesity Surveillance Initiative – desfăşurat în rândul copiilor de 6, 7, 8 şi 9 ani, evidenţia că unul din patru copii trăia cu exces de greutate (inclusiv obezitate), iar unul din zece copii (11%) trăia cu obezitate (în cele 37 de ţări participante, pentru perioada 2022-2024). 
Iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) este esenţială pentru înţelegerea şi combaterea obezităţii infantile în Europa, deoarece oferă date standardizate, comparabile şi actualizate despre starea nutriţională a copiilor. Este cel mai amplu sistem de monitorizare a obezităţii infantile din lume, activ de peste 15 ani şi implementat în peste 40–48 de ţări europene. 
În cadrul Programului Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate (PN XII.1), Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică, în parteneriat cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi şcolile realizează evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar (6-10 ani), participând la această iniţiativă. În România prevalenţa supraponderalităţii (incluzând şi obezitatea) la copiii de 7 ani este de 27,5%, iar la copiii de 8 ani este de 32%, conform acestui studiu.

Intervenţii posibile şi necesare pentru combaterea obezităţii 

Acţionând coordonat – de la nivel personal, până la nivelul întregii societăţi– putem influenţa evoluţia obezităţii şi putem construi un mediu mai bun şi mai echitabil pentru toţi.

Este nevoie de implicarea tuturor pentru a promova un stil de viaţă sănătos. Fiecare persoană poate să participe şi să susţină activităţile care încurajează mişcarea – de la evenimente sportive locale şi plimbări organizate, până la activităţi în aer liber pentru copii şi adulţi. În acelaşi timp, adoptarea şi promovarea unei alimentaţii echilibrate, atât în familie, cât şi în comunitate, prin alegerea unor opţiuni nutritive şi prin încurajarea consumului de fructe şi legume în şcoli, grădiniţe şi la locul de muncă, reprezintă paşi esenţiali pentru prevenirea obezităţii.

Crearea unui mediu favorabil sănătăţii este esenţial pentru a controla obezitatea şi presupune implicarea activă în iniţiativele de la nivel local care sprijină amenajarea de parcuri, piste de biciclete şi spaţii de joacă sigure, facilitând astfel activitatea fizică pentru toate vârstele. Totodată, este esenţială susţinerea programelor educaţionale derulate în şcoli şi comunităţi, pentru a îmbunătăţi nivelul de informare privind nutriţia şi prevenirea obezităţii.

Colaborarea dintre societatea civilă, autorităţi, şcoli şi profesioniştii din domeniul sănătăţii contribuie la crearea unui mediu în care alegerile sănătoase devin mai uşoare pentru toţi.

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 4/26.02.2026

Campania naţională de promovare a vaccinării „COPIL VACCINAT = COPIL PROTEJAT” - martie-aprilie 2026 -

În perioada martie-aprilie 2026, sub sloganul „COPIL VACCINAT = COPIL PROTEJAT”, în România se va derula CAMPANIA NAŢIONALĂ DE PROMOVARE A VACCINĂRII. În cadrul campaniei, la nivelul întregii ţări se vor desfăşura activităţi legate de promovarea vaccinării copilului, conform Calendarului Naţional de Vaccinare.

Această iniţiativă urmăreşte să îmbunătăţească nivelul de conştientizare cu privire la importanţa vaccinării şi să încurajeze părinţii să-şi protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie pentru boli infecţioase grave care pot duce la complicaţii severe, dizabilităţi sau chiar deces. Prin vaccinare, sistemul imunitar învaţă să recunoască şi să combată agenţii patogeni fără ca organismul să treacă prin boală reală prevenind astfel infecţia şi totodată boala şi complicaţiile ei, reducând riscul de spitalizare şi mortalitate.

Respectarea administrării vaccinurilor aşa cum sunt stabilite în Calendarului Naţional de Vaccinare asigură instalarea imunităţii protective anterior expunerii copilului la boală.

Prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane, scade probabilitatea ca boala să se răspândească de la om la om. Se formează astfel o protecţie şi scade riscul apariţiei focarelor de boală iar când un număr suficient de oameni devin imuni, se poate ajunge la „imunitate colectivă” sau „imunitate de grup”. Acest lucru ajută la protejarea nu doar a celor vaccinaţi, ci şi, indirect, a celor care sunt mai vulnerabili la boală şi care nu pot fi protejaţi prin vaccinare ca urmare a unor contraindicaţii temporare sau definitive la vaccinare.

Conform statisticilor publicate pe Portalul European de Informaţii despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la rândul ei între 12 şi 18 persoane, o persoană bolnavă de oreion poate infecta în medie 4-7 alte persoane, un bolnav de tuse convulsivă poate infecta între 12 şi 17 persoane, iar un bolnav de difterie sau rubeolă poate infecta în medie 6-7 persoane din anturaj.¹

Rujeola, caracterizată printr-un grad extrem de ridicat de contagiozitate, funcţionează ca un indicator sensibil al lacunelor de imunizare populaţională.

Chiar dacă este disponibil un vaccin sigur şi rentabil, în anul 2024 au existat aproximativ 95.000 de decese la nivel global, în special în rândul copiilor nevaccinaţi sau cu schemă incompletă cu vârsta sub 5 ani. Vaccinarea împotriva rujeolei a evitat însă aproape 59 de milioane de decese în perioada 2000 -2024.

Conform datelor OMS, în anul 2024, 84% dintre copii au primit 1 doză de vaccin rujeolic până la a doua aniversare, iar 76% dintre copii au primit 2 doze. Până la sfârşitul anului 2024, 191 de state membre au inclus o a doua doză de vaccin împotriva rujeolei în programele lor naţionale de imunizare.²

În România, imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1979 iar în prezent se realizează prin administrarea vaccinului combinat rujeolă–rubeolă–oreion (ROR), introdus în calendarul naţional de vaccinare în anul 2004.

În anii care au urmat implementării sale acoperirea vaccinală s-a menţinut constant peste nivelul de 95%, prag recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru prevenirea transmiterii bolii.

Potrivit datelor furnizate de INSP, începând cu anul 2010 s-a înregistrat o scădere progresivă a acoperirii vaccinale, astfel încât, în anul 2024, aceasta a ajuns la 80,8% pentru prima doză şi la 69,4% pentru a doua doză de vaccin ROR. Această tendinţă descendentă este pusă, parţial, pe seama reducerii încrederii populaţiei în beneficiile vaccinării, reflectată prin creşterea numărului de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor.³

Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai cost-eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a promova sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii.

Calendarul Naţional de Vaccinare din România este un instrument de prevenţie şi un program foarte valoros, obiectivul vaccinărilor incluse în Calendarul Naţional de Vaccinare fiind de a proteja sănătatea populaţiei împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.

Aceste boli sunt: rujeola, rubeola şi oreionul, hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecţiile cu Haemophilus influenzae tip B şi infecţiile pneumococice.⁴

Deşi beneficiile vaccinării sunt reale şi dovedite, ratele de vaccinare rămân sub nivelurile optime în unele comunităţi, ceea ce împiedică instalarea „imunităţii de grup”. Prin intermediul acestei campanii urmărim realizarea unor activităţi care să contribuie la reducerea acestui decalaj, prin educaţie şi informare ţintită:

· Sesiuni educaţionale: mese rotunde, sesiuni educative, ateliere de lucru interactive pentru părinţi şi profesionişti din sistemul educaţional.

· Workshop-uri: sesiuni de lucru interactive pentru profesionişti din sistemul educaţional şi din sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor optime prin care părinţii pot să fie mai bine informaţi în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării.

· Acţiuni la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari, mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi pentru a răspunde întrebărilor populaţiei.

· Implicarea mass-media: pregătirea de materiale informative care să poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul Institutului National de Sănătate Publică, website-urile Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică) participarea profesioniştilor la emisiuni radio sau de televiziune, pentru ca mesajele să fie transmise către o audienţă cât mai largă.

· Programe la nivelul şcolilor: Realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea părinţilor.

Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile de Sănătate Publică judeţene atrag atenţia asupra importanţei respectării recomandărilor medicale în ceea ce priveşte vaccinarea copiilor. „Vaccinarea este modalitatea sigură, eficientă şi rapidă prin care putem să protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot determina apariţia unor complicaţii severe, inclusiv a decesului. Prin vaccinare, putem evita atât apariţia bolii la copii, cât şi a formelor severe, a complicaţiilor cu episoade de internare sau a deceselor produse de boli pentru care există metode sigure şi eficiente de prevenire.”

Cum vă puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?

Oamenii din comunităţi se pot implica activ în această campanie prin participarea la evenimentele locale care se vor organiza, prin distribuirea materialelor informative şi a informaţiilor primite şi prin încurajarea familiei şi a prietenilor de a-şi vaccina copiii.

Surse

1. vaccination-info.europa.eu/ro/despre-vaccinuri/beneficiile-vaccinarii

2. www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/immunization-coverage

3. Analiza date supraveghere – Institutul Naţional de Sănătate Publică

4. Programul Naţional de vaccinare aprobat prin HG nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate publicat în Monitorul Oficial al României, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică publicat în Monitorul Oficial al României, partea i, nr. 320 bis/1.iv.2022

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 3/03.02.2026

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului - 4 februarie 2026 - Uniţi prin unicitate -

În fiecare an, 4 februarie este marcată ca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Anul acesta se împlinesc douăzeci şi şase de ani de la semnarea, pe 4 februarie 2000, a Cartei de la Paris împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST CANCER), în cadrul Summit-ului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu (WORLD SUMMIT AGAINST CANCER FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la baza consolidării eforturilor internaţionale în combaterea acestei patologii majore de sănătate publică.

Conform Sistemului European de Informaţii cu privire la Cancer (ECIS), estimările pentru anul 2022 indică faptul că neoplasmele de sân, colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar şi gastric concentrează 54,2% din totalul cazurilor noi de cancer şi 50,2% din totalul deceselor oncologice înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Proiecţiile indică faptul că îmbătrânirea populaţiei va avea un impact semnificativ asupra incidenţei cancerului până în anul 2040, cele mai importante creşteri fiind estimate în cazul cancerului de vezică urinară la bărbaţi (+28%) şi al cancerului pancreatic la femei (+24%). Impactul asupra mortalităţii este şi mai accentuat, cu o creştere estimată de până la +43% a deceselor cauzate de cancerul de prostată, în timp ce pentru celelalte tipuri de tumori frecvent diagnosticate se preconizează majorări cuprinse între +20% şi +40%.

La nivel global, creşterea rapidă a incidenţei cancerului reflectă atât îmbătrânirea şi creşterea populaţiei, cât şi modificările în expunerea la factori de risc, mulţi dintre aceştia fiind asociaţi cu dezvoltarea socioeconomică. Fumatul, consumul de alcool şi obezitatea sunt factori determinanţi majori ai poverii cancerului, iar poluarea aerului rămâne unul dintre cei mai importanţi factori de risc de mediu.

În rândul bărbaţilor din România, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal şi cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor bărbaţilor (comparativ cu 59% la nivelul UE). În rândul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer sunt: cancerul de sân, cancerul colorectal şi cancerul de col uterin.

În anul 2024, 46.738 de persoane din ţara noastră şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului, evidenţiind impactul semnificativ al acestei patologii asupra sănătăţii populaţiei. Cancerele cu cea mai mare rata de mortalitate în România sunt cancerele de plămân, colorectal şi prostată în rândul bărbaţilor şi cancerul de sân, de colorect şi de plămân în rândul femeilor. Potrivit estimărilor, incidenţa şi prevalenţa cancerului în România s-au situat sub media UE în 2022,, dar mortalitatea este mai mare, ceea ce sugerează o capacitate mai scăzută de depistare precoce, un acces mai scăzut la investigaţii şi la tratament. .

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2026, marcând tema campaniei internaţionale „United by Unique” (Uniţi prin unicitate), promovată de către Uniunea Internaţională pentru Controlul Cancerului (Union for International Cancer Control - UICC), este un moment dedicat conştientizării impactului cancerului în comunitate şi necesităţii intensificării acţiunilor de prevenţie, diagnostic precoce, tratament şi sprijin pentru fiecare persoană afectată.

Tema acestei campaniei pentru perioada 2025 - 2027 plasează oamenii în centrul îngrijirii, recunoscând faptul că experienţă fiecărei persoane legată de cancer este unică. Campania promovează sisteme de sănătate echitabile şi centrate pe oameni, care răspund nevoilor individuale ale persoanelor şi comunităţilor, şi face apel la acţiune colectivă şi coordonată a profesioniştilor din sănătate, familiilor, prietenilor şi întregii comunităţi pentru reducerea impactului global al cancerului.

Pentru a combate eficient această patologie este nevoie de creşterea nivelului de informare privind factorii de risc şi importanţa prevenţiei, de promovarea accesului echitabil la programe de screening şi diagnostic precoce, de susţinerea accesului egal la tratamente inovative şi personalizate, precum şi dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor individuale, care să încurajeze solidaritatea şi sprijinul pentru pacienţi, supravieţuitori şi familiile acestora.

Această boală, cu un debut adesea insidios şi dificil de recunoscut, rămâne una dintre cele mai temute afecţiuni ale prezentului, din cauza impactului profund asupra vieţii oamenilor. Totuşi, cancerul este în mare măsură prevenibil, poate fi depistat timpuriu şi tratat cu şanse mult mai bune de vindecare. Se estimează că multe tipuri de cancer pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt depistate la timp, iar un procent important (30% - 50%) dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc şi prin acces la servicii medicale adecvate.

Prevenţia reprezintă cea mai eficientă strategie de control al cancerului. Codul European împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane, fără a necesita cunoştinţe speciale sau îndrumări suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este esenţială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau renunţarea la acesta, menţinerea unei alimentaţii echilibrate, practicarea regulată a activităţii fizice pentru păstrarea unei greutăţi corporale adecvate şi abţinerea de la consumul de alcool.

În plus, prevenţia secundară, prin depistarea precoce a bolii, rămâne un element crucial. Programele de screening şi controalele medicale periodice permit identificarea celor mai frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente, ceea ce creşte considerabil şansele de supravieţuire şi de vindecare.

Pentru a răspunde eficient provocărilor generate de povara cancerului, România a adoptat în anul 2022 Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului (PNPCC), prin Legea nr. 293/2022, document strategic de referinţă pentru perioada 2023 –2030, aliniat la Planul European de Combatere a Cancerului şi la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Implementarea programelor pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul colorectal reprezintă paşi importanţi în direcţia depistării precoce şi a creşterii şanselor de diagnostic timpuriu şi tratament eficient. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021–2027, sunt alocate fonduri structurale europene pentru modernizarea infrastructurii de diagnostic şi tratament oncologic, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale.

Institutul Naţional de Sănătate Publică este implicat activ în elaborarea şi implementarea politicilor şi programelor de prevenţie, screening şi cercetare în domeniul cancerului, contribuind la consolidarea unui sistem de sănătate publică centrat pe oameni şi orientat spre rezultate.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul Naţional de Sănătate Publică se alătură eforturilor europene şi internaţionale de informare şi conştientizare a impactului cancerului asupra societăţii şi invită profesioniştii din domeniul sănătăţii şi populaţia generală să se implice activ în promovarea prevenţiei, a unui stil de viaţă sănătos şi a sprijinului acordat persoanelor afectate de cancer.

Fiecare experienţă este unică!

Bibliografie

1. https://www.worldcancerday.org/the-campaign

2. https://parischarteragainstcancer.org/officialcharter/

3. OECD/European Commission (2025), Profil de ţară privind cancerul: România 2025, Profiluri de ţară privind cancerul pentru statele membre ale UE, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.

4. OECD/European Commission (2025), EU Country Cancer Profiles Synthesis Report 2025, EU Country Cancer Profiles, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/20ef03e1-en.

5. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf

6. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-11/2024 11_A4_Factsheet_Cancer2040Estimates.pdf

7. https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/15.01.2026

Campania de promovare a sănătăţii mintale „Bunăstarea emoţională vs. dependenţa digitală”

Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti lansează campania naţională de informare, educare şi conştientizare dedicată promovării sănătăţii mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o iniţiativă esenţială pentru a aborda escaladarea provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital.

Sub sloganul „FII CONŞTIENT! VIAŢA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINŢE OFFLINE!”, campania urmăreşte:

· Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi un apel direct la acţiune împotriva dependenţei de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătăţii mintale şi bunăstării, copiii şi tinerii fiind cei mai afectaţi.

· Promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală şi încurajarea populaţiei să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.

Tendinţele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor şi tinerilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani) trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată¹.

Gravitatea situaţiei este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia şi anxietatea, sunt o cauză majoră de boală şi dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranţei: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani².

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din şase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătăţii mintale³. Astfel, s-au inclus iniţiative pentru promovarea bunăstării digitale şi ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulţi adolescenţi au devenit dependenţi de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătăţii lor mintale⁴.

Pe plan naţional, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii şi adolescenţi din România⁵ au fost înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală, iar incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenţi⁶, la fel ca şi rapoartele constante ale Salvaţi Copiii România⁷, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi scăderea stării de bine, cu apariţia dezechilibrelor emoţionale. Mai mult, concluziile indică o creştere a riscului de anxietate şi depresie pentru copii şi tineri, cât şi reducerea comunicării faţă în faţă. Astfel, tehnologia devine simultan resursă şi factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată şi ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esenţial în îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la resursele de învăţare de înaltă calitate, consolidând competenţele viitorului.

Soluţiile pentru menţinerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervenţiile multisectoriale şi colaborarea între familie, şcoală şi servicii de sănătate sunt esenţiale.

Prin parteneriate ale instituţiilor de învăţământ cu organizaţii şi comunităţi de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri şi ateliere de lucru în şcoli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conştiente. Un exemplu în acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinţilor şi îngrijitorilor, axat pe înţelegerea şi susţinerea sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor, dezvoltat de Institutul pentru Studiul şi Tratamentul Traumei, în parteneriat cu UNICEF şi Fundaţia Romanian Angel Appeal, care oferă perspective fundamentate ştiinţific şi instrumente practice⁸.

Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează opt acţiuni prioritare⁹ pentru a promova şi proteja sănătatea mintală şi bunăstarea tinerilor în mediile digitale şi pentru a atenua potenţialele daune legate de reţelele sociale, inteligenţa artificială şi alte tehnologii digitale, dintre care cele mai critice sunt:

• reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să fie adictive şi nocive;

• responsabilizarea industriei şi a intereselor comerciale;

• bunăstarea digitală să devină o prioritate naţională de sănătate publică;

• investiţia în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.

Închide ecranul pentru a deschide lumea!

Bunăstarea se încarcă din conexiunea reală cu oamenii, nu din reţea.

[1] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health

2 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/mental-health/#:~:text=%C3%8Entr%2Dun%20raport%20recent%2C%20UNICEF,cu%2023%25%20din%20popula%C8%9Bia%20adult%C4%83.

3 https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/mental-health_ro

4 https://raportuldegarda.ro/ehu-strategia-ue-sanatate-mintala-preventia-reducere-stigmatizare-bunastare-digitala-tineri/

5 https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/RAPORT_Analiza_starii_de_bine_sanatatii_mintale_copii_gimnaziu_RO.pdf

6 https://www.unicef.org/romania/ro/documents/analiza-st%C4%83rii-de-bine-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-%C3%AEn-r%C3%A2ndul-copiilor-din-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-gimnazial

7 https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2025-10/peste-60-dintre-preadolescentii-care-au-solicitat-consiliere-probleme-severe-de-sanatate-mintala.pdf

8 https://www.unicef.org/romania/ro/documents/ghid-de-informare-%C8%99i-psihoeduca%C8%9Bie-dedicat-p%C4%83rin%C8%9Bilor-%C8%99i-%C3%AEngrijitorilor-%C3%AEn-sprijinirea

9 https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2025-12187-51959-79685

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 1/13.01.2026

Gerul de afară ne poate afecta grav sănătatea - recomandări pentru populaţie

Având în vedere temperaturile reci înregistrate în ultima perioadă, facem câteva recomandări generale pentru populaţie, în scopul prevenirii unor îmbolnăviri sau a apariţiei unor complicaţii provocate de ger:

Evitaţi expunerile prelungite în aer liber. Persoanele vârstnice, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice cardio-vasculare şi respiratorii să evite pe cât posibil aceste expuneri.

Folosiţi îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată pentru a evita degerăturile (o îmbrăcăminte şi o încălţăminte strâmtă nu sunt recomandate pentru că nu păstrează căldură).

Purtaţi căciulă, fular şi mănuşi pentru a vă feri extremităţile care sunt cele mai mult expuse riscului de îngheţ.

Mersul pe jos (pentru distanţe mici) este de preferat unor staţionări prelungite în aşteptarea unui mijloc de transport în comun.

Evitaţi eforturile fizice mari care suprasolicită organismul.

Asiguraţi-vă o alimentaţie completă adaptată la vârsta şi activitatea zilnică care să fie bazată pe o hrană caldă, cu multe legume şi fructe proaspete ce aduc un aport crescut de vitamine şi minerale, cresc imunitatea şi ne apară de temutele viroze şi infecţii respiratorii.

Asiguraţi-vă hidratarea corespunzătoare din care să nu lipsească supele calde, ceaiurile vitaminizante.

Folosiţi (în limita toleranţei) mierea de albine şi usturoiul ca şi adjuvante naturale împotriva răcelilor.

Evitaţi consumul de alcool (este chiar periculos), opriţi de la consum, cel puţin pe perioada aceasta, fumatul şi cafeaua.

Urmaţi corect tratamentul bolilor cronice de care suferiţi şi nu-l întrerupeţi decât cu acordul medicului; altfel, există riscul decompensării unor boli grave.

În caz de apariţie a unor simptome de răceală, degerături mergeţi la medic, NU încercaţi să vă autotrataţi.

Păstraţi un ambient adecvat în locuinţă cu temperatură optimă de 22-24 grade; sub 20 grade intervine stresul asupra organismului făcându-l vulnerabil şi incapabil să se concentreze sau să se odihnească.

NU folosiţi aragazul pentru încălzirea locuinţei.

Informaţi-vă despre starea vremii şi a drumului în cazul în care doriţi să plecaţi într-o călătorie pentru a evita eventualele surprize.

DSP DOLJ

Comunicate vechi