COMUNICAT DE PRESĂ – 19.01.2010

Referitor la articolul “Victime cu vechime ale gripei noi - Decesul a două persoane ţinut la secret de DSP Dolj”, publicat în cotidianul Ediţie Specială, din data de marţi 19 ianuarie 2010, Direcţia de Sănătate Publică Dolj face următoarele precizări:

          În conformitate cu Ordinele Ministerului Sănătăţii nr. 555/2009 şi 1430/2009, privind stabilirea comunicatorilor în legătură cu gripa nouă, începând cu data de 04.11.2009, Direcţia de Sănătate Publică Dolj a organizat zilnic conferinţe de presă privind evoluţia epidemiei în judeţ şi a postat comunicate de presă pe site-ul propriu până la data de 25.11.2009 când Comitetul Naţional de Coordonare pentru gripă a decis că Ministerul Sănătăţii, este singura autoritate care va prezenta date şi informaţii privind evoluţia îmbolnăvirilor cu virusul A/H1N1  iar acest lucru se va realiza, zilnic, printr-un comunicat de presă difuzat la orele 1200.

          Menţionăm faptul că, în data de 26.11.2009, Direcţia de Sănătate Publică Dolj a informat mass-media despre această decizie, printr-un comunicat de presă postat pe site-ul propriu, împreună cu comunicatul de presă al Ministerului Sănătăţii.

 

DIRECTOR  COORDONATOR

      Dr. Dolores Tătar

 

DREPT LA REPLICĂ – 30.10.2008

În urma articolelor apărute în mass-media cu  privire la ”cadavrul ciuruit şi desfigurat”, Inspecţia Sanitară de Stat Dolj a efectuat un control oficial la Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna pentru a verifica condiţiile în care se asigură asistenţa medicală.

Constatări :

Serviciul de prosectură al unităţii funcţionează într-o singură încăpere igienizată, cu suprafeţe lavabile ( pavimentul din gresie iar pereţii faianţaţi până la tavan ) şi etanşă ( uşă metalică ). Încăperea este racordată la reţeaua de apă şi canalizare a spitalului.

            Nu   se   respectă   Ordinul   MS  nr. 914 / 2004, cu    modificările   şi completările   ulterioare, în   privinţa     dotărilor  serviciului  de  prosectură ( chiuvetă, aparat de aer condiţionat ) iar sifonul de pardoseală nu este protejat co o sită corespunzătoare, astfel încât să împiedice pătrunderea rozătoarelor în incintă.

            Unitatea are un plan întocmit pentru efectuarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării. Aceste operaţiuni se efectuează printr-o firmă specializată ( SC PROPLANT – PREST IMPEX SRL ), în baza unui contract de prestări servicii. Ultima operaţiune de acest fel s-a efectuat în data de 29.08.2008.

Măsuri şi recomandări :

Au fost sancţionaţi contravenţional, conform Legii nr. 98 / 1994, cu modificările şi completările ulterioare, direcorul financiar-contabil şi cei doi asistenţi de igienă.

            S-a acordat un termen de şapte zile, timp în care unitatea sanitară va dota corespunzător serviciul de prosectură.

 

            DIRECTOR EXECUTIV,                            INSPECTOR SANITAR ŞEF,

Prof. Dr. DAN GABRIEL MOGOŞ                                    Dr. Marian Voinescu

 

DREPT LA REPLICĂ  -  25.06.2008

RĂSPUNS LA ARTICOLUL

„Bolnavi în greva foamei”

apărut în cotidianul „Gazeta de Sud” din data de 25.06.2008

 

Referitor la cele semnalate în articolul „Bolnavi în greva foamei”, publicat de cotidianul „Gazeta de Sud” în numărul 4064/25.06.2008, Autoritatea de Sănătate Publică Dolj a dispus conducerii Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” din Craiova să se încadreze în cuantumul alocaţiei zilnice de hrană, stabilită de lege, iar cheltuielile făcute pentru aceasta să fie prioritare faţă de celelalte cheltuieli.

Autoritatea de Sănătate Publică Dolj va urmări respectarea acestei dispoziţii.

 

      DIRECTOR EXECUTIV,

Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

DREPT LA REPLICĂ  -  25.06.2008

RĂSPUNS LA ARTICOLUL

„Bolnavi în greva foamei”

apărut în cotidianul „Gazeta de Sud” din data de 25.06.2008

 

SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECŢIOASE ŞI

PNEUMOFTIZIOLOGIE „VICTOR BABEŞ”CRAIOVA

NR.6339/25.06.2008

 

C Ă  T R E,

REDACŢIA ZIARULUI GAZETA DE SUD

În atenţia D-lui Director Adrian Voinea

 

                   Cu privire la articolul publicat de redactorul Dumneavoastră, Simona Tudor,  în numărul 4064/25.06.2008, formulăm următorul drept la replică:

În incinta spitalului nu a avut loc nicio grevă în perioada 23-25.06.2008;

Bolnavii internaţi în Clinicile de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie din structura spitalului au servit masa în condiţii normale şi nu s-a înregistrat niciun incident în acest sens;

Lipsa unor produse din meniul bolnavilor internaţi în cadrul spitalului, s-a datorat faptului că am fost nevoiţi să punem în executare 15 hotărâri judecătoreşti (definitive şi irevocabile), privind acordarea diferenţelor de spor deosebit de periculos, de la 50% la 100%, în cuantum de 240.000 lei, bani pe a care a trebuit

sa–i plătim de la CAS Dolj, din fondurile aferente lunii aprilie 2008 şi care erau destinaţi pentru achiziţionarea de hrană şi medicamente tot pentru bolnavi;

Hrana bolnavilor a fost asigurată conform meniurilor zilnice, mai putin carnea, în data de 23.06.2008, produs cu care am intrat în normalitate, începând cu data de 24.06.2008 (atasăm meniul bolnavilor internaţi în cadrul spitalului în perioada 23 – 25.06.2008).

Restul aspectelor menţionate în articolul din numărul de mai sus, s-au dovedit a fi nefondate.

Vă solicităm să publicaţi în următorul număr al cotidianului Dumneavoastră punctul de vedere formulat de conducerea Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” Craiova.

   

 

 

 

 

       COMITETUL DIRECTOR,

ŞEF LUCR. DR. IONESCU VALENTINA

 

AUTOSESIZARE  -  11.04.2008

CENTRUL REGIONAL DE TRANSFUZIE SANGUINĂ

CRAIOVA

Nr.  319  /  11.04.2008

RĂSPUNS LA ARTICOLUL

“Bulucea nu a primit un gram de sânge”

apărut în cotidianul Ediţie Specială din data de11.04.2008

                             La afirmaţiile făcute de cotidianul Ediţie Specială în articolul “Bulucea nu a primit un gram de sânge”,  publicat în data de 11 aprilie 2008, Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova face următoarele precizări: Centrul de Sânge Craiova, ca de altfel toate Centrele de Transfuzie din ţară, se confruntă cu o reducere a numărului de donatori faţă de anii precedenţi, în timp ce numărul cererilor de sânge a crescut şi, implicit, cu o reducere a donatorilor de sânge cu grupe rare A, B, AB pozitiv şi grupe Rh negativ.

                             În asemenea situaţii, unitatea noastră a convenit cu medicii curanţi ca, în cazul unor bolnavi cu risc vital, să se administreze (în urma probelor de compatibilitate efectuate la C.R.T.S.Craiova), sânge de altă grupă compatibilă cu grupa bolnavului. În asemenea situaţie, la ora actuală se află 5 bolnavi, dintre care 3 cu AB pozitiv, care au primit sânge de altă grupă. În aceste cazuri nu s-au semnalat incidente şi reacţii adverse care să pună viaţa bolnavului în pericol ci, dimpotrivă, au fost salvaţi.

                             În ceea ce priveşte fostul primar al Craiovei, Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova, pune la dispoziţia celor care doresc să se documenteze, cererile de sânge care au fost adresate de Spitalul Clinc Municipal “Filantropia” (Spitalul nr.2), Centrului de Sânge Craiova, începând cu data de 20 martie 2008, până în 30 martie 2008 şi onorarea acestora de către instituţia noastră, precizând că în acestă perioadă s-au livrat către Spitalul Clinc Municipal “Filantropia”, pentru bolnavul în cauză, 4 unităţi de sânge AB pozitiv.

                             Cât priveşte cei “ patru donatori” menţionaţi de către Ediţia Specială, care au oferit sânge special pentru Vasile Bulucea, vă informăm că la sediul C.R.T.S.Craiova s-au prezentat decât două persoane, după cum urmează:

–       în data de 28.03.2008 o persoană de grup O I negativ;

–       în data de 10.04.2008 o persoană de grup AB IV pozitiv, unitate care a fost trimisă, conform comenzii Spitalului Clinc Municipal “Filantropia”,  în data de 10.04.2008, ora 18,30 pentru pacientul Bulucea Vasile.

În legătură cu cele 3 unităţi de sânge trimise de Spitalul Militar Central, unităţile venite erau destinate Spitalului Municipal  “Filantropia”.

                        Pentru cererile de sânge adresate unităţii noastre în zilele de 7, 8, şi 9 aprilie 2008, directorul C.R.T.S.Craiova a luat legătura cu d-na doctor Carmen Bulucea, fiica bolnavului, transmiţându-i că nu există în stoc sânge AB pozitiv, rugând-o a ne trimite o probă de sânge de la bolnavul amintit, C.R.T.S.Craiova obligându-se să facă teste de compatibilitate suplimentare în vederea administrării de sânge dintr-o altă grupă, compatibilă cu grupa bolnavului. D-na doctor Cramen Bulucea a refuzat conduita terapeutică propusă de specialiştii C.R.T.S.Craiova, conduită care este practicată fără riscuri în clinicile din întreaga lume.

                             Totodată, colectivul C.R.T.S.Craiova, vă informează că oricine doreşte să se prezinte la donare este bine venit iar admiterea la donare se face conform Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice nr. 1193/07.07.2007, care transpune Directiva 2002/1998/CE privind standardele de calitate şi siguranţă pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia sângelui şi componentelor sanguine de origine umană, publicată în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene – L033 din 08 februarie 2006, Directiva 2004/33/CE cu privire la anumite cerinţe tehnice pentru sângele şi componentele sanguine de origine umană, publicată în Jurnalul Oficial L091 din 30 martie 2004, precum şi recomandările Comisiei Europene cuprinse în Ghidul de preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sanguine de origine umană, ediţia a-XII-a 2006.

 

        Medic Director,

Dr. SEVASTIANA BRAN

 

AUTOSESIZARE  în legătură cu articolul apărut în ziarul „Cuvântul libertăţii” din data de 24.03.2008

În atenţia Domnului Redactor Şef Mircea Canţăr

 

Atunci când ziarişti deveniţi peste noapte analişti ai vieţii medicale sau când personaje cu meschine interese politice au asociat numele meu cu inepţii dificil de imaginat de o minte sănătoasă, am găsit de cuviinţă că nu merită să mă cobor pentru a le răspunde.

          Când, însă, acuzele nefondate vin din partea unui om de presă, cu experienţă, cu prestigiu şi cunoscut mai ales pentru verticalitatea sa şi pentru echidistanţa sa în politică, mă văd nevoit să vă informez că, probabil, sursele Dumneavoastră sunt incorecte.

          În acest sens, vă spun că Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare este direct subordonat Ministerului Sănătăţii Publice şi că singurele discuţii purtate cu Domnul Director Ivanţu Dumitru au fost legate de dorinţa de a aplana unele conflicte avute de conducerea spitalului cu reprezentanţii sindicatelor iar aceste discuţii au fost făcute la solicitarea Sindicatului SANITAS. De asemenea, Domnul Director Ivanţu nu s-a urcat niciodată în maşina mea personală iar eu nu am fost niciodată la Spitalul din Poiana Mare de când Domnul Director Ivanţu este în funcţie.

          Faptul că sugeraţi implicarea mea în influenţarea unor licitaţii este o speculaţie ieftină, din nefericire la modă şi sper că provine dintr-o dezinformare şi nu dintr-o convingere.

                   DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof. dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

 

AUTOSESIZARE - 16.03.2007

          În legătură cu articolul ,,Cu şoşonul şi bastonul câştigăm tot omul“,  apărut în cotidianul  ,,Cuvântul Libertăţii“,  din data de 16.03.2007, Autoritatea de Sănătate Publică Dolj precizează faptul că nu este angrenată în activităţi electorale.

          Participarea d-rei Ileana Şerban, angajată ca personal contractual la Autoritatea de Sănătate Publică Dolj, la campania electorală din comuna Seaca de Pădure, a fost în nume propriu şi nu în calitate de reprezentant al Autorităţii de Sănătate Publică Dolj.

            DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof. Dr. Dan Gabriel Mogoş

 

AUTOSESIZARE  12.12.2006

În legătură cu articolul „Maternitatea groazei” publicat în cotidianul „Gazeta de Sud” din ziua de sâmbătă 09.12.2006, Autoritatea de Sănătate Publică Dolj comunică următoarele:

- În cursul zilei de sâmbătă 09.12.2006, conducerea Autorităţii de Sănătate Publică Dolj a efectuat o vizită la Maternitatea Spitalului Clinic Municipal „Filantropia” Craiova unde a constatat existenţa unui climat normal de desfăşurare a activităţii şi de locuire, existând temperatura adecvată şi curăţenie, atât în saloane cât şi pe holuri şi la grupurile sanitare.

Conducerea Autorităţii de Sănătate Publică a solicitat Comitetului Director al Spitalului Clinic Municipal „Filantropia”, cât şi Sindicatului SANITAS din spital un punct de vedere asupra celor relatate în articol, punct de vedere pe care-l publicăm alăturat.

De asemenea, Autoritatea de Sănătate Publică Dolj a decis constituirea unei comisii care să analizeze activitatea de la Maternitatea Spitalului Clinic Municipal Filantropia, comisie formată din reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică Dolj, Casa de Asigurări de Sănătate Dolj şi ai Colegiului Medicilor Dolj, să identifice eventualele disfuncţionalităţi şi să propună măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii.

 

DIRECTOR EXECUTIV

Prof. Dr. Dan Gabriel MOGOŞ

 

 

SPITALUL CLINIC MUNICIPAL FILANTROPIA

                 C R A I O V A

Str.Constantin Brancusi nr. 3

Tel.0251/307530- Fax. 0251/411228

E-mail; filantropiacr@hotmail.ro

 

 

CATRE,

AUTORITATEA  DE SANATATE   PUBLICA   DOLJ

 

In legatura cu articolul publicat in  editorialul Gazetei de Sud din data de 09.12.2006, Conducerea  spitalului, impreuna cu Comitetul Sindicatului Sanitas, face urmatoarele precizari:

          In data de 03.12.2006, orele 13.35, s-a nascut fetita d-nei Covei Bianca, cu greutatea de 2,900 kg, scor Apgar = 9 , cu evolutie buna in primele 24 ore de viata, dupa care starea generala s-a deteriorat brusc, manifestandu-se prin: hemoragie digestiva(boala hemoragica a nou-nascutului), cu sindrom neurologic major:crize convulsive subintrante, crize de apnee, care au necesitat repetate ventilatii pe masca, cu oxigen suta la suta.

          S-a adoptat conduita terapeutica corespunzatoare cazului, conform foii de observatie.

          Starea generala s-a mentinut grava in urmatoarele 3 zile de la debut.In a treia zi de viata, apartinatorii au solicitat transferal nou-nascutului la Bucuresti.In acest sens, s-a luat legatura cu d-na Conf. univ.dr.Stoicescu- Maternitatea Polizu,  care a considerat ca starea copilului nu permite transferul.

          La insistentele familiei, s-a luat legatura din nou a doua zi, cu d-na Conf.univ.dr.Stoicescu, care a acceptat transferul copilului la Maternitatea Polizu, desi starea generala a acestuia se ameliorase intre timp.

          Copilul a fost transferat cu unitatea mobila pe data de 08.12.2006, orele 16.00, fiind stabilizat si fara incidente pe timpul transportului.

          De la inceputul anului 2006, in Maternitatea Spitalului , numarul de nasteri a fost de 1829, din care:1610  eutrofici  si 219 prematuri.

Pentru aceeasi perioada, decesele neonatale inregistrate in cadrul spitalului, au fost, dupa cum urmeaza:

-         decese copii eutrofici:1 caz(malformatie cardiaca);

-         decese copii premature :19 cazuri(malformatii cardiovasculare,

decese prin imaturitate extrema);

 

Procentual, decesele declarate in Maternitatea Filantropia  reprezinta 0,54% din totaul nasterilor(cu mult sub media nationala).

In aceeasi perioada a anului 2006, au fost transferati catre alte unitati sanitare superioare, 21 de copii , din care 3 la Maternitatea Polizu, iar restul la Spitalul Judetean de Urgenta Craiova, la Sectia de Neonatologie si Chirurgie Pediatrica.

In legatura cu celelalte aspecte prezetate in articol, acestea nu se confirma - Conducerea Spitalului  pana la ora actuala neavand nici o sesizare scrisa in legatura cu faptele consemnate.

Gravidele care se afla in travaliu sunt monitorizate in sala de nasteri, unde exista in permanenta o asistenta medicala, o infirmiera si un medic al liniei de garda respective.

Pacientele care se pot deplasa si care se afla ocazional pe culoarele spitalului, nu sunt in travaliu si nici nu prezinta  complicatii legate de actul de nastere.

Acuzatiile privind tratamentul preferential al unor paciente este nefondat , acordandu-se aceesi atentie fiecarei paciente in parte.

In legatura cu curatenia, dupa cum se poate vedea si din fotografiile publicate in ziar, nu exista gunoaie si nici “maldare de cearsafuri”murdare. Eventualele probleme legate de curatenie sunt datorate procesului de igienizare si de modernizare a Sectiei Neonatologie.

In legatura cu aspectul cumpararii medicamentelor si a scutecelor de unica folosinta de catre paciente, precizam ca aceasta se refera doar la medicatia hemostatica, iar scutecele personale nu sunt admise de normele sanitare.

Avand in vedere situatia financiara precara care se regaseste de altfel la toate spitalele din tara,dotarea cu aparatura nu este la nivelul cerintelor actuale. Totusi, aparatura existenta este functionala (un singur incubator din cele 5 existente este momentan indisponibil, fiind la reparat).

 

   MANAGER,

Ec.Coman Mihai                                     Presedinte Sind.Sanitas,

                                                                     Barbulescu Constanta

 

 

 

AUTOSESIZARE – 13.10.2006

Referitor la cele prezentate în articolul „Directorii spitalelor au interese ascunse”, publicat în cotidianul „Gazeta de Sud”,  în data de 12.10.2006, Autoritatea de Sănătate Publică Dolj face următoarele precizări:

 

            În Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, la art. 187 se stipulează:

(1)  Persoanele din conducerea spitalului public, respectiv managerul, membrii comitetului director, şefii de secţie, de laborator sau de serviciu şi membrii consiliului consultativ, au obligaţia de a depune o declaraţie de interese, precum şi o declaraţie cu privire la incompatibilităţile prevăzute la art. 180, în termen de 15 zile de la numirea în funcţie, la Ministerul Sănătăţii Publice sau, după caz, la ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie.

(2) Declaraţia prevăzută la alin (1) se actualizezaă ori de câte ori intervin modificări în situaţia persoanelor în cauză: actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data apariţiei modificării, precum şi a încetării funcţiilor sau activităţilor.

(3) Declaraţiile se afişează pe site-ul spitalului.

(4) Modelul declaraţiei de interese şi cel al declaraţiei referitoare la incompatibilităţi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

Conform alin. 4 Ministerul Sănătăţii Publice a emis Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 632/01.06.2006 privind aprobarea modelului declaraţiei de interese, al declaraţiei referitoare la incompatibilităţi şi al declaraţiei de avere, precum şi Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 663/05.06.2006 privind aprobarea normelor de aplicare a Ordinului Ministerului Sănătăţii Publice nr. 632/2006.

Conform acestor norme Autoritatea de Sănătate Publică Dolj a primit de la spitalele din subordine declaraţiile de interese, de incompatibilitate şi de avere, a analizat documentele şi în situaţiile în care a sesizat conflicte de interese sau incompatibilităţi a solicitat persoanelor în cauză rezolvarea acestora.

Această activitate s-a finalizat pe data de 12.06.2006 când, în conformitate cu normele, Autoritatea de Sănătate Publică Dolj a transmis la Miniterul Sănătăţii Publice raportul privind situaţia declaraţiilor pentru fiecare spital , precum şi declaraţiile tuturor persoanelor prevăzute la art. 187 din lege.

La nivelul Ministerul Sănătăţii Publice s-a constituit o comisie centrală care a primit rapoartele fiecărei Autorităţi de Sănătate Publică precum şi declaraţiile de interese, de incompatibilitate şi de avere de la nivelul fiecărui spital din ţară.

Conform prevederilor din normele de aplicare ale Ordinului Ministerului Sănătăţii Publice nr. 632/2006, Comisia Centrală, în urma prezentării raportului final, ca rezultat al analizei efectuate şi a aprobării acestuia de către ministrul sănătăţii publice, depune diligentele în vederea postării declaraţiilor pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice.

Avănd în vedere faptul că până în prezent aceste declaraţii nu au fost publicate , Autoritatea de Sănătate Publică Dolj prin adresa nr. 8304/09.10.2006 a solicitat spitalelor să publice aceste declaraţii pe site-ul propriu.

Deoarece, din motive financiare sau tehnice, nu toate spitalele au reuşit să-şi construiască site propriu, aceste declaraţii vor fi publicate şi pe site-ul Autorităţii de Sănătate Publică Dolj la secţiunea „Unităţi subordonate/Spitalul …/Comitetul Director”

 

            DIRECTOR EXECUTIV,

            Prof. dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

11.09.2006 – INTOXICAŢIA CU NITRIŢI

Intoxicaţia cu nitriţi – cunoscută sub denumirea de intoxicaţie cu apa de puţ, cianoza infantilă sau methemoglobinemia  infantilă cianotică, este produsă de excesul nitriţilor din apa de băut.

          Nitriţii ajung în apă prin : 

-         fertilizarea terenurilor agricole cu îngrăşăminte naturale (gunoi de grajd) sau îngrăşăminte azotoase sintetice ;

-         depozitarea reziduurilor umane sau animale în apropierea fântânilor  sau surselor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă ;

-          deversări de ape reziduale poluate, provenite din întreprinderile şi combinatele care fabrică fertilizante.

          Cantitatea maxim admisă de nitriţi în fântâni, care să nu producă apariţia bolii, este de 50 mg la litrul de apă.

          Intoxicaţia cu nitriţi apare aproape în exclusivitate la sugarul 0 – 1 an sau la copilul mic, alimentaţi artificial şi utilizând apa cu nitriţi în exces.

          În urma consumului, nitriţii din apă o dată pătrunşi în sânge se combină cu hemoglobina, înlocuind oxigenul şi determină un deficit în oxigenarea organismului.

          Cu cât cantitatea de azot din apă, legat de hemoglobină (methemoglobină) este mai mare, cu atât intoxicaţia este mai gravă.

          Boala se manifestă prin :

-         sugarul este mai agitat ;

-         greutate în respiraţie – dispnee ;

-         tahicardie ;

-         diaree sau constipaţie ;

-         CIANOZA – cel mai important semn, apare la început la nivelul buzelor şi narinelor, apoi la nivelul extremităţilor (mâini, picioare) şi, în final,  cianoză generalizată.

Prevenirea intoxicaţiei cu nitriţi a sugarului se poate realiza prin :

-         cunoaşterea conţinutului de nitriţi din apă a tuturor surselor de alimentare cu apă a populaţiei prin examene de laborator ;

-         gravidele şi sugarii să nu utilizeze în alimentaţie decât apa din sursele cu concentraţii în limite normale de nitriţi ;

-         medicii de familie să aibă o evidenţă corectă a fântânilor din care se poate utiliza apa în alimentaţia sugarului şi copilului mic ;

-         medicii de familie au obligaţia de  a efectua educaţia sanitară a populaţiei din teritoriu, pentru a nu se utiliza apa cu nitriţi în concentraţie peste valorile normale ;

-         în cazul în care toate sursele de apă din zonă au concentraţii mari de nitriţi, se va utiliza apa plată sau din alte surse ;

-         reglementarea utilizării şi depozitării îngrăşămintelor animale şi chimice în scopul protecţiei surselor de apă.

În ultimii trei ani, în judeţul Dolj numărul cazurilor de intoxicaţii cu nitriţi a fost de 37 în anul 2004, 26 în 2005 şi 28 în primele opt luni ale anului 2006.

De asemenea, s-au înregistrat următoarele cazuri de deces, determinate de intoxicaţiile cu nitriţi : în anul 2004 - un caz în comuna Ghidici, în anul 2005 - patru cazuri, câte unul în comunele Giurgiţa, Brădeşti, Moţăţei şi Izvoare iar în anul 2006 nici un caz în primele opt luni.

 

          DIRECTOR EXECUTIV,

Prof. dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

AUTOSESIZARE – 03.08.2006, la articolul  „ Corturi de prim-ajutor în perioada de caniculă ” din ziarul Cuvântul Libertăţii,  din data de 03.08.2006.

Menţionăm că, la iniţiativa Ministerului Sănătăţii Publice, corturile de prim-ajutor în municipiul Craiova s-au amplasat de către : Autoritatea de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” Craiova, Prefectura Judeţului Dolj şi Primăria Municipiului Craiova.

Cu ocazia anunţului referitor la această acţiune, dat pe site-ul Autorităţii de Sănătate Publică Dolj în data de 25.07.2006,  Autoritatea de Sănătate Publică Dolj a mulţumit pentru colaborare Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, Prefecturii Judeţului Dolj şi Primăriei Municipiului Craiova.

 

                   DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof. dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

 

AUTOSESIZARE – 30.06.2006

 

Urmare articolului „Apa, pericol iminent”, apărut în ziarul „Ediţie Specială”,  din data de 30.06.2006, ne rezervăm dreptul la replică, precizând următoarele:

-         reporterii publicaţiei nu au intervievat, în ultima perioadă, nici pe doamna dr. Dolores Tătar, Director Executiv Adjunct al    Departamentului de Medicină Preventivă şi nici un alt medic specialist din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Dolj;

-         informaţiile apărute referitoare la vaccinările profilactice din zonă, alimentarea cu apă potabilă şi asigurarea hranei au fost preluate de pe site-ul Autorităţii de Sănătate Publică a judeţului Dolj;

-         în perioada imediat următoare producerii inundaţiilor au fost transmise primăriilor din zonele afectate măsurile antiepidemice şi igienico-sanitare ce se impun în asemenea cazuri (inclusiv interzicerea scăldatului);

-         cadavrele de animale au fost evacuate demult, iar la ora actuală apa din comuna Rast este retrasă, stagnând doar pe terenul agricol limitrof albiei fluviului Dunărea.

 

DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT

    MEDICINĂ PREVENTIVĂ,

         Dr. Dolores Tătar

 

AUTOSESIZARE – 23.06.2006

 

În legătură cu articolul „A.S.P. Dolj  reabilitează, nejustificat, un director cu probleme” apărut în cotidianul „Cuvântul Libertăţii”, din data de 23.06.2006, sub semnătura lui Mircea Canţăr, Autoritatea de Sănătate Publică a judeţului Dolj face următoarele precizări :

          În conformitate cu H.G. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare se află în directa subordine a Ministerului Sănătăţii.  Numirea Comitetului Director la acest spital, ca de altfel şi la Centrul de Cardiologie Craiova, unitate aflată, de asemenea, în subordinea Ministerului Sănătăţii, s-a făcut, conform prevederii Legii nr. 95/2006, direct de către Ministerul Sănătăţii Publice, fără recomandarea şi avizul din partea Prefecturii şi Autorităţii de Sănătate Publică a judeţului Dolj. 

          Menţionăm faptul că reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică a judeţului Dolj şi-au manifestat totdeauna disponibilitatea faţă de mass-media, furnizându-le promt informaţiile solicitate iar site-ul Autorităţii de Sănătate Publică a judeţului Dolj  este permanent actualizat cu date şi informaţii la zi precum şi cu autosesizări şi răspunsuri la articolele apărute în presă.

 

            DIRECTOR EXECUTIV,

  Prof. dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

AUTOSESIZARE – 07.06.2006

 

Ca urmare a articolului apărut în cotidianul “Ediţie Specială”, în data de 06.06.2006, reprezentanţi ai Inspecţiei Sanitare de Stat Dolj, din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică a judeţului Dolj, au efectuat un control, constatându-se următoarele:

1. Spaţiiie în care se desfăşoară activităţile medicale ( cabinet consultaţii, sala de tratamente, punctul de sterilizare) nu prezintă deficienţe igienico­-sanitare;

2. În sala de aşteptare de la etaj, pereţii, precum şi tavanul prezintă porţiuni de infiltraţii şi tencuială căzută, datorate hidroizolaţiei efectuate în urma precipitaţiilor;

3. Gestionarea deşeurilor rezultate în urma activităţilor medicale se face respectându-se legislaţia anitară iar îndepărtarea acestora se face conform contractelor încheiate cu servicii speciaiizate;

4. Reziduurile acumulate pe terenul adiacent clădirii sunt depozitate de persoane diverse, în mod abuziv. Acest teren aparţine Consiliului Judeţean Dolj căruia i s-a solicitat salubrizarea zonei.

Pentru deficienţele care apartin personalului medico-sanitar au fost aplicate sancţiuni conform OG 2/2002 şi stabilite termene de remediere.

 

            DIRECTOR EXECUTIV,                             DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT

     Prof. dr. DAN GABRIEL MOGOŞ                        DE SĂNĂTATE PUBLICĂ,

                                                                                          Dr. DOLORES TĂTAR

 

AUTOSESIZARE – 26.05.2006

 

În legătură cu articolul “Mortalitatea Infantilă, cea mai ridicată din Europa” publicat în „Gazeta de Sud” în care se afirmă că judeţul Dolj este unul din judeţele cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile din România facem precizarea că în anul 2005, rata mortalităţii infantile în judeţul Dolj a fost de 15,18 la 1000 născuţi vii faţă de media pe ţară de 16,4 la  1000 născuţi vii.

 

ANALIZA MORTALITĂŢII INFANTILE PE ANUL 2005

COMPARATIV CU ANUL 2004

 

Mortalitatea infantilă (0 – 1 an) la nivelul judeţului Dolj,  pe anul 2005, a scăzut semnificativ faţă de anul 2004, de la valoarea de 20,1‰ la 15,18‰. În valoare absolută, scăderea a fost de la 139 cazuri în  2004 faţă de 106 cazuri câte s-au înregistrat în anul 2005.

Acest lucru s-a datorat în principal scăderii semnificative atât a mortalităţii neonatale cât şi a mortalităţii postneonatale. Astfel, mortalitatea neonatala a scăzut de la 69 de cazuri, reprezentând 9,98‰ în anul 2004, la 53 nou-născuţi decedaţi, reprezentând 7,58‰ în anul 2005. De remarcat că din cele 53 cazuri, 36 nou-născuţi au decedat în primele 6 zile – 5,15‰ – în scădere faţă de anul 2004 când s-au consemnat 39 de decese 0-6 zile reprezentând 5,64‰. O uşoară contribuţie la scăderea indicatorului mortalităţii infantile a avut-o şi creşterea uşoară a natalităţii în anul 2005 faţă de anul 2004 – de la 9,6% (6917 născuţi vii) în anul 2004 la 9,69%(6983 născuţi vii) în anul 2005.

De asemenea, mortalitatea perinatală a scăzut de la 45 cazuri, reprezentând 6,5% la 44 cazuri, adică 6,29% raportat la aceeaşi perioadă, ( 2004 - 2005).

Pe de altă parte, mortalitatea postneonatală (1 – 12 luni) a scăzut de la 70 cazuri reprezentând 10,12‰ în 2004 la 53 de cazuri reprezentând 7,58‰ în 2005. Dintre cele 53 de cazuri, 33 , adică 62,26% dintre acestea s-au consemnat la grupa de vârstă 1 – 3 luni, 9 cazuri (8,49‰), reprezentând 16.98% din decesele postneonatale s-au înregistrat la grupa de vârstă 4 – 6 luni şi numai 11 cazuri (10,37‰) reprezentând 20,75% din mortalitatea postneonatală la grupa de vârstă de sugar mare (7 – 12 luni) .

Din punct de vedere al locului fenomenului, pe primul loc se situează decesele din maternităţile spitalelor clinice cu 40 de cazuri în anul 2005, în creştere faţă de anul 2004 când s-au înregistrat 38 de cazuri, adică de la 27,34% în 2004 la 37,74% în 2005.

Pe următorul loc se află decesele din secţiile de pediatrie şi chirurgie pediatrică cu 31 cazuri, adică 29,24% cifră net inferioară comparativ cu anul 2004, când s-au consemnat 61 cazuri reprezentând 43,88% din totalul deceselor deceselor 0-1 an.

Decesele la domiciliu 0 – 1 an au scăzut net în valoare absolută de la 33 de cazuri, reprezentând 23,74% în 2004 la 23 cazuri, adică 21,69% în anul 2005, dar continuă să reprezintă o cifră relativ mare. Dintre acestea în 16 cazuri (69,57%) copiii nu au fost examinaţi de medicul de familie pentru afecţiunea care a provocat decesul, în 7 cazuri (30,43%) medicul de familie efectuând examenul copilului bolnav.

 Această situaţie evidenţiază în primul rând adresabilitatea scăzută sau tardivă a aparţinătorilor la medicul de familie, reflectând educaţia pentru sănătate deficitară a acestor persoane dar şi o supraveghere mai deficitară a sugarilor de către unii dintre medicii de familie şi personalul medical aferent.

Pentru ameliorarea acestei situaţii o soluţie deosebit de utilă este reprezentată de asistenţii medicali comunitari, una dintre principalele lor atribuţii constituind-o tocmai supravegherea activă a gravidelor, nou-născuţilor şi sugarilor din comunitate. Acest program se desfăşoară începând din anul 2004 în 20 de localităţi din judeţul nostru. În  acest an programul a fost extins în încă 10 localităţi rurale prin angajarea a 10 noi asistenţi comunitari.

După mediul de provenienţă al copiilor decedaţi 48 dintre aceştia (adică 45,28% din cazuri) provin din mediul rural, 32 copii (30,19%) provin din mediul urban în timp ce 26 cazuri (24,53% din total) reprezintă cazuri extra teritoriale (provin din judeţele limitrofe judeţului Dolj), comparativ cu anul 2004 când s-au înregistrat 66 de cazuri în mediul rural (47,48%), 47 de cazuri în mediul urban (33,81%) şi 26 de cazuri extra teritoriale (18,77%).

În ceea ce priveşte cauza mortalităţii infantile  0–1 an, malformaţiile congenitale şi afecţiunile neonatale ocupă primul loc cu 48,1% (31 cazuri afecţiuni neonatale şi 20 cazuri malformaţii congenitale), urmată de afecţiunile respiratorii 40,56% (43 cazuri), accidente 5,66% (6 cazuri), afecţiuni digestive 1,88%(2 cazuri).

Din punct de vedere al cauzelor asociate, principala cauză este reprezentată de prematuritate, care s-a asociat în 16 de cazuri, adică 15,1% din totalul deceselor 0-1 an, urmată de distrofie cu 9 cazuri, reprezentând 8,49%.

Mortalitatea la vârsta 1 – 4 ani a înregistrat o creştere uşoară de la 16 cazuri, adică 0,6‰ în 2004 la 23 de cazuri, adică 0,85‰ cât s-au înregistrat în anul 2005.

 

 

 

 
AUTOSESIZARE – 02.02.2006

 

Referitor la articolul „Din unele şcoli lipsesc şi medicii şi aspirinele" şi publicat în cotidianul Ediţie Specială, din data de 02.02.2006, Directia de Sănătate Publică a judeţului Dolj face următoarele precizări,  privind reţeaua de medicină şcolară:

Activitatea de medicină şcolară este reglementată prin Ordinul Ministrului Sănătăţii,  nr. 653/2001, privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor. În acest ordin sunt precizate atribuţiile personalului medical din cabinetele medicale şcolare, normarea personalului medico-sanitar, metodologiile examenelor periodice, desfăşurătorul activităţii lunare din aceste cabinete,  precum şi baremurile  pentru dotarea acestor cabinete. Conform acestui Ordin,  se normează un medic la 2000 -2500 de elevi. Deoarece în majoritatea cazurilor numărul elevilor dintr-o unitate şcolară este mult mai mic, un medic are arondate mai multe unităţi ( şcoli sau grădiniţe ) în limita numărului de 2000 elevi. Medicul îşi desfaşoară activitatea fracţionat în fiecare din şcolile arondate,  în functie de numărul de elevi.

Activitatea de medicină şcolară este predominant preventivă, constând în examinări periodice de bilanţ a stării de sănătate a elevilor, imunizări în cadrul Programului National de Imunizări, măsurători somatometrice şi triaje epidemiologice.

Activitatea curativă se rezumă la consultaţii la cerere,  cu îndrumarea pacientului către reţeaua de medicină de familie şi ambulatorie şi acordarea primului ajutor, cazurile de urgentă fiind rezolvate de către Serviciul de Ambulanţă Dolj.

În prezent,  în municipiul Craiova există un număr de 50 cabinete de medicină şcolară,  la un număr de 54.500 elevi.

În anu12005 activitatea acestor cabinete s-a concretizat prin :

- 34.661 examene medicale de bilant;

- 60.739 măsurători somatometrice ;

- 332.472 copii examinaţi cu ocazia triajului epidemiologic;

- 2098 exudate faringiene recoltate.

Cu ocazia triajului epidemiologic şi a examenelor de bilant au fost depistate 1910 boli transmisibile şi 842 boli dispensarizate .

Actualmente,  Ministerul Sănătăţii a solicitat Direcţiilor de Sănătate Publică situatia încadrării cu personal medical a unităţilor de învăţământ precum şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii acestor reţele,  care se vor concretiza printr-un nou ordin de ministru, ce va reglementa activitatea de medicină şcolară.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

   Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

AUTOSESIZARE – 18.012006

 

          În legătură cu articolul „Scandalul laptelui praf”,  apărut în cotidianul Gazeta de Sud din 17.01.2006, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Dolj face următoarele precizări.

Eliberarea laptelui praf pentru copii 0-1 an se face în cadrul Programului Naţional Nr. 3, Intervenţia nr. 9, conform Legii 321/2001 şi Ordinului Ministrului

Sănătăţii nr. 402/2001.

În această activitate sunt implicate următoarele instituţii :

-         Medicul de familie - stabileşte sugarii care beneficiază de lapte praf, conform criteriilor stabilite de Ordinul 402/2001, eliberează apartinătorilor copilului reţeta de lapte praf şi transmite la Direcţia de Sănătate Publică Dolj tabelele cu sugarii şi cantităţile de lapte praf destinate fiecărui sugar;

-         Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Dolj - primeşte listele cu sugarii beneficiari de lapte praf, verifică încadrarea acestora în criteriile de acordare şi asigură aprovizionarea cu lapte praf a depozitelor din teritoriu;

-         Primăria - asigură transportul de la depozit la sediul primăriei şi eliberează laptele praf părinţilor pe baza reţetei emise de către medicul de familie .

Părinţii ridică laptele praf de la Primărie şi îl folosesc pentru hrănirea sugarului conform recomandărilor medicului de familie.

 

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Dolj,  prin adresa nr. 9714/18.11.2005, a cerut medicilor de familie ca, la solicitarea de lapte praf pentru luna ianuarie, listele cu sugarii care se încadrează în criteriile de acordare să fie însoţite de documentele doveditoare (fişa de evidenţă a sugarului, care să evidenţieze curba ponderală staţionară sau descendentă şi planul de recuperare pentrul sugarul distrofic, actele legale care să ateste instituirea măsurii de plasament, acte medicale ale mamei care are contraindicată alăptarea ).

În luna ianuarie au transmis liste cu sugarii beneficiari de lapte praf un număr de 166 medici de familie,  pentru 718 de sugari însumând o cantitate de 4783 cutii (1913 kg).

Dr. Geormăneanu Cristian a transmis o listă cu 4 sugari beneficiari de lapte praf, anexând documente justificative pentru doi sugari care au şi fost incluşi în program.

În ziua de 18.01.2006,  inspectori de specialitate ai Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Dolj s-au deplasat la Dispensarul Medical Cernăteşti unde, în prezenţa medicului de famuilie Dr. Liviu Cristian Geormăneanu şi a aasistentei medicale Maria Ristea, au verificat fişele de supraveghere ale sugarilor aflaţi în evidenţă. Din analiza acestora a reieşit faptul că din cei 12 sugari aflaţi în evidenţă îndeplinesc criteriile pentru acordarea laptelui praf  2 sugari, care se regăsesc pe listele Direcţiei de Sănătate Publică Dolj. Ceilalţi 10 sugari au indicele ponderal normal şi nu se încadrează în limitele legale prevăzute în Ordin.

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Dolj anunţă pe această cale că în depozitele sale are o cantitate suficientă de lapte praf care poate să asigure derularea normală a programului,  cu respectarea prevederilor legale.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

                    Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

11.01.2006 – AUTOSESIZARE

 

            Având în vedere articolul apărut în cotidianul Gazeta de Sud, în data de 10.01.2006,  facem următoarele precizări :

          Domnul prof. Dr. Dan Gabriel Mogoş, Directorul Executiv al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Dolj,  a declarat că unităţile sanitare din judeţul Dolj au încheiat anul 2005 cu bani în cont,  cu excepţia Spitalului Clinic judeţean de Urgenţă Craiova care are o situaţie specială, cu datorii de 80 miliarde lei vechi.

Celelalte unităţi sanitare nu au datorii, aşa cum eronat s-a scris în articol. Situaţia finanaciară a acestor unităţi sanitare,  la data de 31.12.2005,  este următoarea :

 

          SPITALUL CLINIC MUNICIPAL „FILANTROPIA” CRAIOVA                                                                                      229.828,40           RON

          SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECŢIOASE ŞI PNEUMOFTIZIOLOGIE „VICTOR BABEŞ” CRAIOVA                2.772.054,95        RON

          SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA                                                                                       1.058.160,86        RON

          SPITALUL MUNICIPAL CALAFAT                                                                                                                          151.000,00           RON

          SPITALUL MUNICIPAL BĂILEŞTI                                                                                                                          110.219,00           RON

          SPITALUL ORĂŞENESC SEGARCEA                                                                                                                     105.126,82           RON

          SPITALUL ORĂŞENESC FILIAŞI                                                                                                                                      470.000,00           RON

SPITALUL ORĂŞENESC „AŞEZĂMINTELE BRÂNCOVENEŞTI” DĂBULENI                                                 366.775,95           RON

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEAMNA                                                                                                          303.631,28           RON

SERVICIUL DE AMBULANŢĂ DOLJ                                                                                                                       90.000,00             RON

 

          Încă o dată, Directorul Executiv al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Dolj mulţumeşte noii echipe a Casei judeţene pentru Asigurări de Sănătate Dolj care a făcut eforturi pentru a plăti restanţele la serviciile medicale efectuate şi subliniază efortul Ministerului Sănătaţii pentru susţinerea financiară a sistemului sanitar şi încheierea anului 2005 cu bani în cont.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

 

 

 

21.12.2005 – AUTOSESIZARE

 

            În legătură cu articolele apărute în cotidianul ,,Prima Oră“ din 17.12.2005 şi săptămânalul ,,Indiscret“, săptămâna 20-26 decembrie 2005, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Dolj  comunică faptul că din vechiul Consiliu de Administraţie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova făcea parte domnul prof. dr. Dan Gabriel Mogoş,  în calitate de reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Dolj şi domnul dr. Dan Mogoş,  în calitate de reprezentant al Consiliului Judeţean.

          Consiliul de Administraţie numit prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1385/15.12.2005 are în componenţă pe domnul prof. dr. Dan Gabriel  Mogoş.

          În ultimii ani,  Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică face parte din acest consiliu.

          Precizăm pe această cale că domnul dr. Dan Mogoş nu face parte din Consiliul de Administraţie al Spitalului Clinic judeţean de Urgenţă Craiova.

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

 

 

15.12.2005 - AUTOSESIZARE

 

06.10.2005 – AUTOSESIZARE

 

în legătură cu articolul publicat în Gazeta de Sud privind pacienta Iuliana Paraschi

 

 

        Bolnava, în vârstă de 14 ani, s-a internat în data de 27.09.2005 prin serviciul de gardă cu diagnosticul - Suspect tuse convulsivă.

        În urma examenului clinic de specialitate, a examenelor clinice complementare (pneumoftiziologie, dermatologie, O.R.L. ) şi a examenelor paraclinice s-a stabilit diagnosticul de: Pneumopatie acută virală ; Alergodermie; Otită catarală bilaterală , infirmându-se diagnosticul de tuse convulsivă şi tuberculoză pulmonară.

        A fost instituit tratamentul corespunzător cu antibiotice injectabile şi simptomatice .

        Pe perioada internării bolnava a avut un comportament necorespunzător, încălcând în repetate rânduri Regulamentul de ordine interioară, cu toate că a fost de fiecare dată avertizată.

        În data de 30.09.2005, orele 18,00 a părăsit spitalul fără acordul personalului de serviciu şi, în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară, medicul de gardă a externat pacientul.

        Din ancheta efectuată de conducerea spitalului a rezultat că acuzele bolnavei la adresa personalului medical nu sunt reale ci pretexte ale acesteia pentru a justifica în faţa mamei plecarea din spital.

        Pentru relaţii privind acest caz, rugăm pe cei interesaţi -mass-media, aparţinători - să se adreseze direcţiei Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Victor Babeş” Craiova.

 

                

DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

 

03.10.2005 – AUTOSESIZARE

 

          Referitor la decesul copilului IONUŢ MARIUS MITRI care a avut loc la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Dolj comunică următoarele :

Copilul, în vârstă de 5 ani, din oraşul Băileşti, a fost internat în data de 28.09.2005 cu diagnosticul „Adenoamigdalită cronică hipertrofică. Catar ototubar bilateral cronic” în compartimentul O.R.L. COPII, pentru tratament chirurgical.

          Pe data de 20.09.2005 copilul suferă un stop cardio-respirator indus anestezic resuscitat.

          Evouluţia după resuscitare a fost ondulatorie, cu perioade de remisiune şi agravare, copilul decedând pe data de 01.10.2005 în Clinica Anestezie şi Terapie Intensivă.

          Conducerea spitalului s-a autosesizat în ceea ce priveşte cazul şi a desfăşurat o anchetă proprie prin Comisia interdisciplinară de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice, cu specialiştii din cadrul spitalului.

          Comisia, în urma analizei documentelor legate de acest caz – Foaia de observaţie clinică ( mai puţin a documentelor medico-legale ) şi a situaţiei de fapt, a concluzionat că este vorba despre un stop cardiac survenit în inducţia anestezică, resuscitat şi cu evoluţie dificilă postresuscitare. În inducţia anestezică sunt descrise în literatura de specialitate stopuri cardio-respiratorii de etiologie pluriafactorială care nu au legătură cu starea de sănătate aparentă a bolnavului.

          În acest moment, fără aportul final medico-legist, nu se poate da un verdict corect asupra cauzelor care au generat stopul cardiac.

          În paralel, s-a transmis documentaţia Colergiului Medicilor Dolj, solicitându-se o anchetă de specialitate şi din partea acestuia.

Rezultatele anchetei vor fi comunicate imediat ce aceasta se va finaliza.

 

 

                         DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

 

24.08.2005 - AUTOSESIZARE în urma articolului

 

„ În satul Balta Verde

Copiii şi bătrânii s-au îmbolnavit din cauza apei infestate

Ana CARAMAN, Cecilia CIOROIANU ”

 

apărut în ziarul   „GAZETA DE SUD” , în data de 24.08.2005

 

În urma inundaţiilor din perioada  16 - 19 .08.2005, Primăria Podari a raportat inundarea a 51 anexe gospodăreşti  şi 11 case, fără să menţioneze nici o fântână publică sau privată.

De asemenea , medicii de familie din localitate nu au raportat Direcţiei de Medicină Preventivă nici un caz de boală diareică acută sau dizenterie, iar la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” din Craiova nu s-au internat în această  perioadă persoane cu afecţiunile mai sus menţionate. Medicii de familie din comuna Podari, cu excepţia medicului din satul Livezi care a ridicat dezinfectante pentru 10 fântâni inundate, nu au raportat fântâni inundate sau/şi colmatate şi nu au ridicat substanţe dezinfectante.

Direcţia de Medicină Preventivă din cadrul  D.S.P.DoIj , prin inspectorii din Serviciul Inspecţiei Sanitare de Stat, vor efectua un control în toate cabinetele medicilor de familie din comuna Podari, iar dacă se vor constata abateri de la normele de igienă , vor Iua măsurile impuse de legislaţia sanitară.

 

                   DIRECTOR EXECUTIV,

          Prof.dr. DAN GABRIEL MOGOŞ

_______________________________________________________________

 

29.07.2005

 

AUTOSESIZARE

În urma articolului din ziarul Gazeta de Sud intitulat

“Autopsie la 40 de grade în curtea spitalului” şi a articolului similar din ziarul Ediţie Specială

 

          În data de 27.07.2005, în jurul orei 17, a fost adus la Spitalul Municipal Băileşti cadavrul numitului DANIEL ŞTEFAN – decedat în urma unui accident de circulaţie.

          Cadavrul a fost primit în morga spitalului de Topuzu Leontin – fochist la acest spital, care, la momentul respectiv, îndeplinea şi funcţia de portar, titularii posturilor fiind în concediu de odihnă.

          Din notele explicative ale personalului spitalului şi ale conducătorilor auto de la Substaţia de Ambulanţă Băileşti reiese că din momentul introducerii în morgă şi până la sosirea echipei de la Institutul de Medicină Legală Craiova (aproximativ ora 900 în data de 28.07.2005) , cadavrul a stat în interiorul morgii.

          Medicul legist Dr. Guja Gabriel, datorită condiţiilor improprii oferite de morga spitalului, a decis iniţial autopsierea cadavrului în exteriorul morgii, ulterior revenind asupra acestei decizii.

          Reprezentantul D.S.P. Dolj a ajuns la Spitalul Municipal Băileşti la ora 1200 şi a constatat următoarele:

-         autopsia fusese efectuată, cadavrul fiind în curs de curăţire şi îmbrăcare,

-         medicul legist Dr. Guja Gabriel împreună cu echipa I.M.L. Craiova se pregăteau

să părăsească incinta spitalului şi au confirmat că, din cauza condiţiilor improprii, s-a tentat autopsierea cadavrului în afara morgii dar s-a revenit ulterior asupra acestei decizii în urma protestelor aparţinătorilor decedatului,

-         spaţiile morgii sunt în avansată stare de degradare fizică şi murdărie, atât tavanul

cât şi pereţii având nevoie de reparaţii (refacere tencuială, zugrăveli, refacere placaj faianţă, reparat şi vopsit tâmplărie),

-         sifonul de pardoseală al camerei de autopsiere era înfundat, apa împreună cu

sînge, mănuşi chirurgicale, vată şi alte materiale băltea pe pardoseala camerei,

-         morga nu este racordată la reţeaua de canalizare a spitalului ci la o fosă septică,

-         la reţeaua spitalului cât şi a oraşului nu curgea apă,

-         nu există recipient de colectare a materialelor şi reziduurilor rezultate în urma

autopsiei,

-         nu există dulăpior cu materiale şi soluţii pentru autopsie,

-         nu există registru de evidenţă a cadavrelor şi autopsiilor,

-         nu există o persoană responsabilă cu primirea cadavrelor în morgă şi nici cu

întreţinerea, curăţenia şi dezinfecţia morgii; cadavrele sunt introduse în morgă de către paznicul de serviciu, cheia de la morgă fiind permanent la dispoziţie în ghereta portarului.

 

          Cazul a fost analizat în consiliul de administraţie al spitalului din data de 28.07.2005, hotărându-se următoarele:

-         Înfiinţarea imediată a unui registru de evidenţă a cadavrelor depuse la morga spitalului,

-         Neprimirea în morga spitalului a cadavrelor neidentificabile, decât pe baza semnăturii unui agent de poliţie,

-         Reabilitarea fizică şi dotarea minimă a morgii cu materiale necesare autopsiei, în limita posibilităţilor financiare ale spitalului.

 

          Direcţia de Sănătate Publică Dolj îşi propune să facă o analiză complexă a activităţii Spitalului Municipal Băileşti, în urma căreia va lua măsurile ce se impun.

 

DIRECTOR EXECUTIV

Prof. Dr. DAN gabriel MOGOŞ

 

___________________________________________________________________________________________________________________

 

19.07.2005 - MEDICINĂ PREVENTIVĂ –

 

În urma inundaţiilor din luna iulie în judeţul Dolj, Direcţia de Sănătate Publică,  prin Direcţia de Medicină Preventivă, a luat o serie de măsuri pentru prevenirea bolilor transmisibile, pentru igienizarea şi dezinfecţia fântânilor publice şi private.

De asemenea, împreună cu medicii de familie a avut loc o supraveghere epidemiologică permanentă a populaţiei în zonele afectate, pentru depistarea activă a eventualelor cazuri de îmbolnăvire.

Populaţia a fost informată cu privire la măsurile igienico-sanitare care trebuie respectate pentru evitarea îmbolnăvirilor, atât prin presă cât şi prin emisiuni radio-tv.

Medicii de familie au catagrafiat populaţia din zonele afectate în vederea vaccinării antihepatită A, antitetanică şi antitifoidică.

Până la această dată a fost vaccinată populaţia numai în zonele inundate, după cum urmează:

1.    comuna Pieleşti:

§        vaccinarea antitetanică: catagrafiate=150 persoane; vaccinate=150 persoane,

§        vaccinarea antitifoidică: catagrafiate=50 persoane; vaccinate=50 persoane,

§        vaccinarea antihepatită A:

Copii: catagrafiate=60 persoane ; vaccinate=60 persoane            Adulţi:catagrafiate=40 persoane; vaccinate=40 persoane,

2.    comuna Teslui:

§        vaccinarea antitetanică: catagrafiate=74 persoane; vaccinate=74 persoane,

§        vaccinarea antitifoidică: catagrafiate=52 persoane; vaccinate=52 persoane,

§        vaccinarea antihepatită A:

Copii: catagrafiate=17persoane; vaccinate=17persoane,

3.    comuna Drăgoteşti:

§        vaccinarea antitetanică: catagrafiate=140 persoane; vaccinate=140 persoane,

§        vaccinarea antitifoidică: catagrafiate=25persoane; vaccinate=25 persoane,

§        vaccinarea antihepatită A:       

Copii: catagrafiate=20 persoane; vaccinate=20 persoane,

4.    comuna Gherceşti

§        Vaccinarea antitetanică: catagrafiate - 318 persoane; vaccinate - 318 persoane;

§        Vaccinarea antitifoidică: catagrafiate - 80 persoane; vaccinate – 80 persoane;

§        Vaccinarea antihepatită:

              Copii: catagrafiate – 76 persoane; vaccinate – 76 persoane;

          Adulţi: catagrafiate – 56 persoane; vaccinate – 56 persoane;

5.    comuna Murgaşi 

§        Vaccinarea antitetanică: catagrafiate  - 304 persoane; vaccinate – 304 persoane;

§        Vaccinarea antitifoidică: catagrafiate  - 234 persoane; vaccinate – 234 persoane;

§        Vaccinarea antihepatită:

Copii: catagrafiate – 90 persoane; vaccinate – 90 persoane;

Adulţi: catagrafiate – 115 persoane; vaccinate – 115 persoane;

6.    comuna Mischii

§        Vaccinarea antitetanică: catagrafiate 80 persoane; vaccinate – 80 persoane;

§        Vaccinarea antitifoidică: catagrafiate 70 persoane; vaccinate – 70 persoane;

§        Vaccinarea antihepatită:

Copii: catagrafiate – 30 persoane; vaccinate – 30 persoane;

Adulţi: catagrafiate – 40 persoane. vaccinate – 40 persoane.

7.    comuna Robăneşti

§        Vaccinarea antitetanică: catagrafiate - 412 persoane; vaccinate – 412 persoane;

§        Vaccinarea antitifoidică: catagrafiate - 165 persoane; vaccinate – 165 persoane.

În total:

§        Vaccinarea antitetanică: catagrafiate - 1478 persoane; vaccinate – 1478 persoane;

§        Vaccinarea antitifoidică: catagrafiate - 676 persoane; vaccinate – 676 persoane;

§        Vaccinarea antihepatită:

Copii: catagrafiate – 293 persoane; vaccinate – 293 persoane;

Adulţi: catagrafiate – 251 persoane; vaccinate – 251 persoane.

          Menţionăm că în satul Motoci ( comuna Mischii ), nominalizat de d-ra deputat Olguţa Vasilescu, s-au efectuat următoarele vaccinări :

-         antitetanic - 50 persoane;

-         antitifoidică - 30 persoane;

-         antihepatitic - 40 persoane.

Ultima campanie de vaccinare s-a făcut în urmă cu doi ani iar intervalul de imunizări este de cinci ani pentru vaccinul antitifoidic şi antihepatitic.

Pentru decolmatarea şi dezinfecţia fântânilor din zonele afectate s-au stabilit echipaje mixte cuprinzând medici şi cadre medii din Direcţia de Medicină Preventivă, împreună cu reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj.

Având în vedere situaţia de necesitate din zonă, substanţele dezinfectante au fost puse şi la dispoziţia primăriilor, precum şi la medicul de familie din comunele afectate, după cum urmează:

-          Javel tablete – 4550 buc

-          Cloramina B – 24 kg

-          Omnicid soluţie – 225 l

-          Var cloros – 100 kg

 

DIRECTOR EXECUTIV,                                       DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT

Prof. dr. Dan Gabriel Mogoş                                       MEDICINĂ PREVENTIVĂ,

Dr. Bebe Martin

 

DATE  PRIVIND  STAREA  DE  SĂNĂTAT E A  FEMEII  ŞI  COPILULUI  - ANUL 2004

 

În anul 2004,  natalitatea în judeţul Dolj a fost de 9,6 ‰,  în uşoară scădere faţă de anul 2003 când s-a înregistrat o valoare de 9,81 ‰. Din cele 6917 naşteri, marea majoritate au avut loc în unităţile spitaliceşti – 98,05% din total, şi numai 1,29% din total au avut loc la domiciliu, restul de 0,66% desfăşurându-se în alte părţi.

Speranţa de viaţă la naştere este de 71,8 ani, existând însă o diferenţă netă între sexe – speranţa de viaţă la femei fiind de 75,66 ani,  faţă de 68,14 cât este valoarea acesteia la bărbaţi. De asemenea,  speranţa de viaţă la naştere este mai ridicată în mediul urban, 73,38 ani, faţă de 70,28 ani în mediul rural, fapt explicabil prin accesul crescut la informaţii şi servicii.

Mortalitate generală a cunoscut o scădere în anul 2003,  faţă de anul 2002,  de la 14,7 ‰ la 14,4 ‰ în 2003. Şi mortalitatea generală este net mai ridicată în mediul rural – 19,7‰ – faţă de mediul urban – 9,1‰ – , fenomen datorat probabil gradului ridicat de îmbătrânire demografică.

Mortalitatea infantilă a înregistrat în anul 2004 o valoare de 20,1‰,  în creştere faţă de anii anteriori (18,1 ‰ în anul 2003). Şi acest indicator prezintă o valoare net superioară în mediul rural – 22,31‰,  faţă de 15,11‰ cât s-a înregistrat în mediul urban.

Mortalitatea maternă a cunoscut o scădere netă, fiind în anul 2004 de 0,29 decese la 1000 de naşteri faţă de 0,84 ‰ în anul 2003. Demn de remarcat este faptul că la nivelul judeţului Dolj, în anul 2004 nu s-a înregistrat nici un deces matern prin avort, conseciinţă directă a extinderii programului de Planificare Familială. Succesul de care se bucură acest program este evidenţiat şi de scăderea progresivă şi constantă a avorturilor, în special a avorturilor provocate. Astfel în anul 2004 s-a consemnat un număr total de 5829 de avorturi faţă de 6337 în anul 2003 (rata de avorţialitate – număr de avorturi / număr de naşteri – a fost subunitară, de  0,84).

Numărul copiilor abandonaţi în spitale în anul 2004 a fost de aproximativ 250, însă toate cazurile au fost rezolvate prin intervenţia Direcţiei pentru Drepturile Copilului, minorii fiind reintegraţi în familiile naturale sau daţi în plasament la asistenţii maternali într-un interval de timp relativ scurt.

 

 11.07.2005 – DEPARTAMENTUL MEDICINA  PREVENTIVĂ

 

Intoxicaţia cu nitraţi – cunoscută sub denumirea de intoxicaţie cu apa de puţ, cianoza infantilă sau methemoglobinemia  infantilă cianotică, este produsă de excesul nitraţilor din apa de băut.

          Nitraţii ajung în apă prin : 

-         fertilizarea terenurilor agricole cu îngrăşăminte naturale (gunoi de grajd) sau îngrăşăminte azotoase sintetice ;

-         depozitarea reziduurilor umane sau animale în apropierea fântânilor  sau surselor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă ;

-          deversări de ape reziduale poluate, provenite din întreprinderile şi combinatele care fabrică fertilizante.

          Cantitatea maxim admisă de nitraţi în fântâni, care să nu producă apariţia bolii, este de 50 mg la litrul de apă.

          Intoxicaţia cu nitraţi apare aproape în exclusivitate la sugarul 0 – 1 an sau la copilul mic, alimentaţi artificial şi utilizând apa cu nitraţi în exces.

          În urma consumului, nitraţii din apă o dată pătrunşi în sânge se combină cu hemoglobina, înlocuind oxigenul şi determină un deficit în oxigenarea organismului.

          Cu cât cantitatea de azot din apă, legat de hemoglobină (methemoglobină) este mai mare, cu atât intoxicaţia este mai gravă.

          Boala se manifestă prin :

-         sugarul este mai agitat ;

-         greutate în respiraţie – dispnee ;

-         tahicardie ;

-         diaree sau constipaţie ;

-         CIANOZA – cel mai important semn, apare la început la nivelul buzelor şi narinelor, apoi la nivelul extremităţilor (mâini, picioare) şi, în final,  cianoză generalizată.

Prevenirea intoxicaţiei cu nitraţi a sugarului se poate realiza prin :

-         cunoaşterea conţinutului de nitraţi din apă a tuturor surselor de alimentare cu apă a populaţiei prin examene de laborator ;

-         gravidele şi sugarii să nu utilizeze în alimentaţie decât apa din sursele cu concentraţii în limite normale de nitraţi ;

-         medicii de familie să aibă o evidenţă corectă a fântânilor din care se poate utiliza apa în alimentaţia sugarului şi copilului mic ;

-         medicii de familie au obligaţia de  a efectua educaţia sanitară a populaţiei din teritoriu, pentru a nu se utiliza apa cu nitraţi în concentraţie peste valorile normale ;

-         în cazul în care toate sursele de apă din zonă au concentraţii mari de nitraţi se va utiliza apa plată sau din alte surse ;

-         reglementarea utilizării şi depozitării îngrăşămintelor animale şi chimice în scopul protecţiei surselor de apă.

 

Director executiv adj.

Medicină Preventivă,

          - Dr. Bebe Martin –

 

 

08.07.2005 – SERVICIUL DE AMBULANŢĂ DOLJ

 

            Serviciul de Ambulanţă Dolj se confruntă la ora actuală cu o situaţie deosebită în ceea ce priveşte parcul auto.

             Bugetul alocat în anii anteriori, insuficient din start, dar şi prin creşterile  salariale aprobate prin lege şi scumpirile repetate de carburant auto şi, implicit de piese auto, au făcut ca sumele alocate pentru reparaţii să fie foarte mici rezultând revizii şi reparaţii neefectuate care au condus la apariţia unor defecţiuni majore la autosanitarele din dotarea parcului auto.

             La ora actuală, aceste defecţiuni ne obligă în cel mai scurt timp să retragem din circulaţie mai mult de jumătate din autosanitare.

             Unitatea noastră are în componenţa parcului auto un număr de 82 autosanitare, după cum urmează :

-         autosanitare Dacia Break- 46 buc.

                              Vechime : 9-19 ani

                               Km parcurşi : de la 250.000 km-580.000 km echivalenţi

                               Stare tehnică : 18 cu normă de casare

                                                        28 cu grad de uzură 60%

                     Efectuarea unor reparaţii capitale la autosanitarele Dacia Break, inclusiv aprovizionarea unor caroserii noi ar implica suma de aproximativ 100.000.000 lei/buc.

               - autosanitare marca TV 12S, TV 14S - 9 buc cu normă de casare

                               Vechime : 22-27 ani

                               Km parcurşi: 290.000 km-330.000 km echivalenţi

                     Având în vedere faptul că la autosanitarele TV 12S, TV 14S aprovizionarea cu piese şi caroserii este aproape imposibil de realizat prin dispariţia unităţilor producătoare de profil, acestea vor fi retrase treptat din circulaţie.

-         autosanitare marca Fiat Ducato- 12 buc

                               Vechime : 4-10 ani

                               Km parcurşi : de la 90.000 km-300.000 km echivalenţi

                Stare tehnică :- 1 cu grad de uzură 60%

                                       - 9 cu grad de uzură 40%

                                       - 2 cu grad de uzură 10%    

  - autosanitare marca Iveco Dayly-8 buc.

                               Vechime : 4 ani

                               Km parcurşi : de la 100.000 km-200.000 km echivalenţi

                Stare tehnică :- 8 cu grad de uzură 20%

   -autosanitare marca Mercedes- 6 buc.

                               Vechime : 2 ani

                               Km parcurşi : de la 100.000 km-150.000 km echivalenţi

                Stare tehnică :- grad de uzură 10%

    -autosanitare marca VW- 1 buc.

                Vechime : 20 ani

                 Km parcurşi : 550.000 km echivalenţi

                 Stare tehnică: grad de uzură 80%

   Analizând cele de mai sus se observă uzura morală şi fizică a parcului auto al Serviciului de Ambulanţă Dolj.

   De asemenea, precizăm că SAJ Dolj are în componenţă 11 substaţii în oraşele din judeţ şi comunele cu poziţie geografică greu accesibilă care pentru asigurarea unei asistenţe medicale de urgenţă de calitate ar necesita prezenţa a cel puţin a unei ambulanţe tip B.

    Pentru asigurarea unui parc auto corespunzător realizării unor servicii medicale prespitaliceşti de calitate, SAJ Dolj solicită în regim de urgenţă un număr de 20 autosanitare, urmând ca pe parcurs să fie schimbat tot parcul auto cu autosanitare care să corespundă normelor CEN de funcţionare.

                   DIRECTOR,                      

                  Dr. Gîngioveanu Cristian